Teatrul Tony Bulandra din Târgoviște a anunțat că spectacolul „Casa” , al Teatrului Național Satiricus din Chișinău, programat azi, 14 iunie 2022, la ora 20.30, se va juca la Casa de Cultură a Sindicatelor.

Regizorul Dumitru ACRIS a vorbit despre acest spectacol în cadrul unei conferințe de presă.

„De fapt, ce sunt visele? Le are, cu siguranță, fiecare dintre noi. Și toţi îşi doresc să și le vadă realizate. Dar ce urmează atunci când visele se destramă, când nu mai există nici puteri, nici dorință de a merge înainte, când constați că pentru orice vis trebuie să plătești un preţ, uneori mult prea mare? lar fericirea începe să se asocieze mai mult cu un mit frumos, dar intangibil. Posibil ca atunci oamenii să se transforme în animale și, hămesiţi şi lacomi, devin capabili și sfâşie pe oricine, numai să-și satisfacă această foame malefică și să-şi umple golul din interior. Şi cine ajung să fie victimele lor? Poate chiar cei mai apropiaţi… Tocmai cei care ar fi trebuit să fie apreciați mai mul decât propria lor viaţă? Și ce va fi atunci când se va vărsa sângele lor…?” – Dumitru ACRIȘ (Moscova).

Zilele județului au continuat și astăzi, cu lansarea Enciclopediei Etnografice a Județului Dâmbovița. Evenimentul a avut loc la sediul Centrului Județean de Cultură.   Lucrarea, care are un aspect de pionierat la nivel local, se adresează tuturor cititorilor interesați de caracteristicile inedite ale satului dâmbovițean, de obiceiurile și tradițiile comunelor din județ, dar este, de asemenea, și un punct de reper pentru specialiștii în domeniu, putând fi considerată, de ce nu, o frescă a județului Dâmbovița. De asemenea, lucrarea cuprinde informații extrem de valoroase cu privire la satul dâmbovițean surprins în prima jumătate a secolului al XX-lea.

Directorul Centrului Județean de Cultură, Florin Georgescu, a vorbit în cadrul acestui eveniment.

„Este o onoare pentru noi să facem lansarea acestei Enciclopedii, pentru județul Dâmbovița, pentru oamenii de cultură. Este pentru prima dată când voi citi și eu tradițiile și obiceiurile și tot ce ține de zona etnografică și folclorică a județului Dâmbovița și chiar a României. Vreau să-i felicit pe toți colegii mei pentru munca depusă, sunt onorat că lucrez cu ei. Pot spune că este un final de carieră unde mă simt extraordinar de bine, ca acasă aș putea spune” , a transmis Florin Georgescu, directorul Centrului Județean de Cultură.

Proiectul Educațional Național „Prietenie …pe o…sfoară…” inițiat de Biblioteca Județeană „George Barițiu”  Brașov, va fi derulat și în acest an în cadrul Bibliotecii Județene „Ion Heliade Rădulescu” din Târgoviște. Prima activitate din cadrul proiectului va avea loc mâine, 13 aprilie 2022, ora 10.00, la Filiala pentru Copii a Bibliotecii Judeţene Dâmboviţa. La eveniment vor participa și elevi ai Colegiul Național Pedagogic ”Constantin Cantacuzino” din Târgoviște.

Tema propusă în acest an este dedicată celebrării operei lui Antoine de Saint-Exupéry. Organizatorii vor asigura ateliere de lectură și vor pune la dispoziția participanților materialele necesare (prezentare, conținut, fișe de lucru). Numele parteneriatului, „Prietenie …pe o … sfoară…”, a fost inspirat de activitatea practică care însoțește atelierele de lectură. Fiecare copil participant la program realizează un desen inspirat de cartea prezentată. La sfârșitul perioadei de desfășurare, partenerii fac schimb de desene, pe care le expun la sediul lor, pe o sfoară. Dată fiind situația de anul acesta, desenele nu se vor mai trimite prin poștă, ci se vor realiza expoziții, pe sfoară, în cadrul bibliotecilor.

Fiecare om este martor sau biruitor al propriei povești, căci ducem cu noi un mod unic în care viața se manifestă și prin ceea ce facem contribuim la cromatica marelui tablou al istoriei.

Prizonieri ai unor clipe, lupte și eforturi, înțelegeri și zbateri, înfrângeri și victorii, momente de har și de bucurie, toate sunt culorile care ne zugrăvesc povestea de viață, iar cei ce ne cunosc relaționează mai mult cu unul ori altul din aspectele definitorii ale vieții noastre.

Orice viață este un itinerariu de la Paradisul copilăriei prin încercările uneori sisifice ale clipelor ușurate din timp în timp de blânda adiere a mângâierii cu iz de elizeu, din care putem ieși învingători numai atunci când mergem în spatele Crucii biruitoare urcând orice Golgotă cu certitudinea că după încercare, suferință și întuneric, lumina vindecătoare, restauratoare și înnoitoare a Învierii ne va străluci existența.

Cu ingeniozitate, cu grabă sau cu spaimă, adesea, unii încearcă să fenteze destinul Crucii, crezând că scapă de orice suferință și chin! Dar, marea taină a Vieții tocmai aceasta este: cu cât fugi mai mult de durere, căutând numai plăcere, iarăși te adâncești în durere.

Cheia dezlegării acestui mister este să înfrunți orice suferință și durere, orice încercare și provocare, pe de o parte cu acea conștiință că suferința asumată duce la vindecare, iar, pe de altă parte să asociezi toată pătimirea ta cu Crucea răscumpărătoare a lui Hristos, să mergi mereu cu El, să-ți identifici crucea ta cu a Lui, pentru că astfel Învierea Lui devine și a ta.

Curajos este nu cel ce nu are teamă, frică sau spaimă, ci acela care are certitudinea că ele nu pot să te domine, niciodată când știi că și în umbra morții de vei merge, cu tine este Domnul! Crucea fiecăruia dintre noi este o scară spre cer, ocazie de Înviere sigură care se aseamănă cu dalta Artistului ce sculptează în noi acea magnifică operă de artă dumnezeiască ce trebuie să devenim. Iar, cel mai important este să nu facem niciodată pe alții cruci, ci porți spre Înviere, să conștientizăm greutatea și măreția propriei cruci și să fim atunci când putem arimatieni pentru cei de lângă noi, ușurându-le opintirea. După modelul Celui ce niciodată nu a răstignit pe nimeni, ci numai El Însuși S-a răstignit pentru noi toți.

Crucea mea este poveste de iubire, ce poartă în ea și suferință și chin, dar și măreția prezenței Celui ce este mereu alături. De aceea, orice poveste a crucii devine și povestea Lui. Fiecare istorie personală devine fir ce se unește întru marele năvod al Vieții.

Crucea mea este oportunitatea mea de mântuire, dar și a altora, este darul meu ce trebuie să rodească întru Înviere. Și ce frumoasă ar fi lumea dacă fiecare ar fi conștient de crucea sa, de faptul că nu este niciodată singur, iar pe fiecare dintre noi ne privește, nu doar crucea proprie, dar și a aproapelui, căci și Învierea, nu este niciodată exclusiv personală, ci comunitară. Murim întru întunericul opintirii cărându-ne Crucea proprie pentru a Învia întru bucuria comuniunii cu Cel ce este peste toate. Povestitorul, chiar dacă a devenit protagonistul istoriei lumii ne duce Prin Cruce către Înviere!

Rămân, întotdeauna, cu gândul la Dumnezeu!                                              

Pr. Dr. Ionuț Ghibanu, Vicar Eparhial al Arhiepiscopiei Târgoviștei