Președintele Klaus Iohannis nu s-a bucurat, până în prezent, de un adevărat Guvern al său. În mandatele lui a coabitat cu stânga, cu excepția guvernării tehnocrate de un an și două luni a lui Dacian Cioloș, până la momentul preluării Executivului de către liberalul Ludovic Orban (un Guvern conjunctural, apărut în urma unor reașezări în Parlament, nu ca urmare a alegerilor la termen).

Citește Știrea

Unul dintre liderii USR-PLUS, Vlad Voiculescu, preia și își asumă un comentariu al jurnalistului Dan Tăpălagă (vezi aici) despre “izolarea mediatică” la care ar fi supus în campania electorală partidul din care face parte. Au fost găsiți „vinovații”: presa, președintele Iohannis, PSD și PNL.

Citește Știrea

Textul a fost publicat inițial in bazarmedia in martie 2019, dar pentru că este ancorat puternic in tumultul evenimentelor zilei și pentru că autorul nu a simțit nevoia unor adăugiri, am luat decizia de a republica acest articol ce surprinde cel mai bine fotografia zilei, astăzi îndemnul autorului fiind mai actual ca niciodată!

Semnalarea începerii postului, fie ea şi interogativă, a făcut din cuvântul înaltului prelat puternic semn de introspecţie sufletească.

Duhul sfaturilor sale se răsfrânge, deopotrivă, asupra tuturor dar mai cu seamă asupra actorilor politici, cărora, aducându-le aminte de Sfânta Spovedanie, i-a îndreptat cu faţa către cele bune, arătându-le darul blândeţii, smerenia, înţelepciunea şi multe alte lucruri dragi Lui.

Dar cum actorii politici, nu de puţine ori, rătăcesc drumul dreptei credinţe, cred că ar fi nimerit să aducem în discuţie în acest spaţiu un nou concept: spovedania pentru învingători!

Da, aţi citit bine! Tributari unui model consacrat de istoria umanităţii, un model în care toate disputele erau tranşate prin luptă iar dreptatea se înfăptuia cu sabia, astăzi, la sute şi mii de ani distanţă, încă mai există conceptul că „Învingătorul ia totul!” şi, senioral, învingătorul dispune de dreptul la viaţă sau moarte asupra învinsului, iar acestuia nu-i mai rămâne decât pocăinţa, nu-i mai rămâne decât acea „spovedanie pentru învinşi”. Lectura cu acelaşi nume a lui Panait Istrati, în acest context, neavând nicio legătură cu cele ce vreau să vi le propun!

Astăzi mai sunt actori politici (evit cu obstinaţie să folosesc sintagma de „oameni politici”), care prin comportamentul lor dovedesc că ideologia „Învingătorului care ia totul” mai are adepţi .

Lor le-aş recomanda această Spovedanie pentru învingători !

La începutul fiecărui mandat, actorii politici, funcţionarii, mai mari sau mai mici, mai scunzi sau mai înalţi, depun un jurământ!

La început. Dar după aceea?

Nu ar fi interesant ca la o anumită perioadă toţi să-şi reînnoiască jurămintele, întrucât primul jurământ, de foarte multe ori se stinge repede în clinchetul cupelor de şampanie ce urmează imediat rostirii formulei sacre?

Nu ar fi interesant ca, din când în când, nu neapărat în spaţiul public, ci în propriul confesor al zilei, învingătorii să-şi rostească cu glas tare înşiruirea faptelor lor şi, cu ele răsunându-le proaspăt în minte, să ceară taina Sfintei Spovedanii ?

Eu cred că merită încercat acest exerciţiu la capătul căruia vom vedea că mulţi sunt acei ce, considerându-se învingători, sunt de fapt victimele propriilor orgolii, mulţi vor fi aceia ce, convinşi de atotputernicia lor, nu vor putea înfrunta dezlegarea propriilor fapte, mulţi vor fi aceia ce vor descoperi că nu pot duce spovedania până la capăt, copleşiţi fiind de mişelia celor făcute sau nefăcute !

Şi, când toate acestea se vor fi întâmplat, vom învăţa cu toţii că spovedania nu este doar pentru învinşi ci şi pentru învingători !

Constat adesea că există parcă o regulă nescrisă și întâlnită pretutindeni, aceea că bine faci, rău găsești! Sună paradoxal nu? Dar așa este!

Vindecarea demonizatului din ținutul gherghesenilor despre care aflăm astăzi în Sfânta Evanghelie ne arată o realitate des întâlnită. Mântuitorul a eliberat numeroși demoni dintr-un om chinuit de mulți ani de ei șile-a permis să intre într-o turmă de porci. Locuitorii acelor locuri, în loc să se bucure că un frate de-al lor a fost bolnav și s-a vindecat, dimpotrivă, au început să-și facă multe calcule și au fost extrem de deranjați că demonii au intrat în turmele lor de porci, iar acestea, nesuportându-i pe demoni, s-au aruncat de pe țărm în apă. Totul s-a redus la un calcul strict material. Vi se pare cunoscută realitatea? Cu siguranță!

În viața de zi cu zi adesea vedem oameni pe care i-am ajutat, ori pe care-i ajutăm, ce ar putea avea măcar bunul simț al recunoștinței formale. Nu poți lovi mâna care te-a ajutat, nu poți fi nepăsător față de binefăcătorul tău și este absolut firesc să te bucuri de vindecarea, mai binele sau normalitatea vieții pentru cel de lângă tine.De asemenea, nu trebuie aruncată vina pentru greșelile noastre pe diavol, căci înțelepciunea Părinților Deșertului ne arată că adesea omul e mai viclean decât diavolul și-l întrece în ipocrizie!

Principiul autentic ar trebui să fie acesta: la bine răspunde cu bine, la rău răspunde cu bine, întotdeauna răspunde cu bine, ca fiu al Tatălui din cer! Sigur, nu aș miza numai pe aceasta în locul unora, căci uneori îți vine să dai cu dobândă maximă tot ceea ce ai primit nedorit. Errare humanum est…!
Lupta cu răul este cât se poate de acerbă, vie și cu implicații fantastice. Cea mai periculoasă pentru viața spirituală este ipocrizia, a te crede altceva decât ești, a acționa fals și cu certitudinea că știi că înșeli și mai ales că vrei să obții ceva pe baza unui fals. Nu credeți? Uitați-vă în jur!

Vedem toată liota de “oameni de bine” ce promit că fac din județul noastru al doilea Paris sau a doua Londra, dar care știu bine că nu vor face nimic de unii singuri! Au mai încercat și alții!

Prezentul este cea mai aprigă lecție a vieții!

Să o învățăm și măcar să nu mai le mai permitem să se ascundă sub iluzia binelui!

___________________

Ionuț Adrian Ghibanu este vicarul Arhiepiscopiei Târgoviștei și lect. univ. dr. la Universitatea “Valahia” din Târgoviște 

Agitația din jurul tău trece aproape neobservată față de avalanșa de informații și provocări ale zilei. Frânturi de informații zăbovesc pe culoarele minții, nevrând să-și continue drumul spre colțurile neștiute ale memoriei! Citește Știrea

Vă închipuiți un PRO, un PMP-ist și un USR-ist să iubească un PSD-ist, sau un PNL-ist ? Nu zic că nu ar fi posibil și poveștile de dragoste politică țin adesea mai mult decât un ciclu electoral, căci istoria recentă ne-o demonstrează, dar lăsând gluma la o parte, numai iertând și iubind putem merge mai departe.

Aroganți, sfidători, plini de complexe sau orgolii. Reprezintă un partid care s-a hrănit și a crescut din ura românilor față de atitudinea lui Dragnea la adresa Justiției.

Citește Știrea

Am văzut cum un cunoscut politician de pe la noi se laudă că a realizat cele mai multe proiecte, dintotdeauna, în județul Dâmbovița. Totul a culminat cu cea mai recentă declarație a sa, pe Facebook, când a afirmat că i se datorează finanțarea lucrărilor de la Mănăstirile Nucet, Stelea, Dealu sau Peștera! Citește Știrea