Politică

Aleșii locali vor avea salariile mărite! Coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR a votat pentru modificarea ordonanței privind majorarea salariilor demnitarilor.

Parlamentarii au votat pentru majorarea salariilor pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene.

Deputatul PSD, Carmen Holban, a transmis pe pagina sa de Facebook că s-a făcut dreptate pentru aleșii locali, ale căror venituri trebuie să corespundă cu responsabilitățile pe care le au.

„S-a făcut dreptate pentru primarii aleși! Astăzi, în Parlament, câteva voci au încercat să ducă în derizoriu munca celor care construiesc școli, grădinițe și drumuri, a celor care au grijă de județele, municipiile, orașele și comunele în care trăim și ne creștem copiii.

Muncesc pentru comunitățile locale, iar veniturile lor trebuie să corespundă responsabilităților pe care le au. Totodată, de veniturile celor care conduc unitățile administrativ-teritoriale depind și salariile angajaților din administrațiile publice locale.

Aleșii locali sunt singurii care aveau salariile înghețate la nivelul anului 2019.

Fie că vorbim de incendii, alunecări de teren sau inundații, fie că ne referim la situații care ne afectează direct viața, toate privirile sunt îndreptate către ei. Sunt primii care acționează în interesul comunităților pe care le conduc.

Așadar, este un drept pe care îl merită din plin” , a transmis pe Facebook deputatul PSD, Carmen Holban.

Invitată în emisiunea „Punctul pe i” , deputatul Carmen Holban a transmis că PSD va vota la Cameră doar pentru majorarea veniturilor primarilor, nu și pentru cele ale parlamentarilor.

Stațiunea Peștera-Padina, în continuare sub lupa autorităților locale! La sfârșitul lunii trecute, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a anunțat în studioul Bazar Tv că a fost finalizat PUZ-ul pentru Stațiunea Peștera-Padina.

Social-democrații de la Dobra și Bilciurești au organizat conferințele de alegeri ale președinților și ale birourilor politice locale.

Alături de  conducerea organizației județene a PSD și parlamentari, a participat și deputatul Carmen Holban la cele două runde de alegeri în care membrii PSD din cele două comune și-au ales echipa de conducere. Aceasta a felicitat liderii organizațiilor PSD de la Dobra și Bilciurești pentru echipele pe care și le-au format, transmițând că PSD Dâmbovița le va fi alături în toate proiectele pe care le vor demara.

„Felicitări președintelui PSD Dobra, Nica Daniel Cosmin, și doamnei Stoican Adina, desemnată de colegii săi președinte al organizației #Bilciurești.

Au echipe bine închegate atât la nivelul primăriilor pe care le conduc, cât și la nivel de organizație.

Le vom fi alături în toate proiectele viitoare și, ca o adevărată ECHIPĂ, vom reuși să ducem la bun sfârșit tot ceea ce ne-am propus pentru comunitățile locale” , a fost mesajul parlamentarului PSD Dâmbovița, Carmen Holban.

Sursa foto: Facebook, Carmen Holban

Senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a participat, la Paris, la reuniunea Comisiei de monitorizare a APCE.

Senatorul Corlățean salută adoptarea de către Comisia de monitorizare a APCE a raportului de evaluare periodică a obligațiilor României de stat membru al Consiliului Europei, precum și adoptarea proiectului de rezoluție aferent.

Documentul relevă, în baza concluziilor celor doi raportori ai comisiei, Edite Estrela (Portugalia, SOC) și Krista Baumane (Letonia, ALDE), progresele substanțiale făcute de România în domenii cheie, precum funcționarea justiției, combaterea corupției sau protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. În această din urmă materie, România este considerată un model și exemplu de bune practici la nivel european, potrivit raportorilor Adunării și în urma evaluărilor adoptate în cadrul mecanismelor de monitorizare ale Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale și, respectiv, Cartei europene pentru limbi regionale sau minoritare. Totodată, raportul comisiei apreciază proiectul de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) drept un pas important în procesul de reformă a justiției din România.

Membrii comisiei au adoptat, la propunerea senatorului Titus Corlățean, un număr de 8 amendamente substanțiale la proiectul de rezoluție aferent raportului.

Totodată, Comisia de monitorizare a decis, urmând o practică constantă cvasiautomată  în astfel de situații, să solicite avizul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisiei de la Veneția) asupra proiectelor legilor justiției. Decizia a fost adoptată, cu majoritate de voturi și cu rezerve din partea mai multor parlamentari europeni privind oportunitatea sesizării Comisiei de la Veneția în contextul dat. Este de menționat că cele două raportoare nu și-au exprimat poziția cu privire la această solicitare, nesusținând astfel sesizarea Comisiei de la Veneția. Decizia de abținere a celor două raportoare a fost motivată de luarea în considerare a argumentelor referitoare la îndeplinirea procedurii de transparență, care a presupus o perioadă de timp semnificativă de dezbatere publică, preluarea mai multor propuneri de modificare a legilor justiției formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), asociațiile de magistrați etc., proces derulat de guvern în strânsă coordonare cu Comisia Europeană, în cadrul procesului de finalizare a monitorizării României prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

În concluzie, raportul de evaluare periodică privind România confirmă ameliorarea netă a funcționării instituțiilor democratice din țară noastră, cu progrese considerate substanțiale în domenii cheie, precum funcționarea justiției, lupta împotriva corupției și protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, fiind semnalate în același timp o serie de preocupări privind aspecte legate de mass-media, cărora autoritățile naționale competente ar trebui să le acorde o atenție sporită.

Proiectul de rezoluție urmează să fie supus dezbaterii și adoptării, în plenul Adunării, în cadrul celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a APCE (Strasbourg, 10-14 octombrie 2022).

În perioada 4-5 septembrie a.c., senatorul Titus Corlăţean a participat la Conferința interparlamentară privind Politica Externă și de Securitate Comună și Politica de Securitate și Apărare Comună (PESC/PSAC), organizată în contextul dimensiunii parlamentare a preşedinţiei cehe a Consiliului Uniunii Europene.

La reuniune au participat președinții comisiilor pentru politică externă și apărare din parlamentele naționale, precum și reprezentanți ai țărilor candidate aspirante la aderarea la UE, precum și Josep Borrell Fontelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, David McAllister, președintele Comisiei AFET din cadrul Parlamentului European, Jan Lipavský, actualul ministru de externe, Markéta Pekarová Adamová, președintele Camerei Deputaților din Republica Cehă, Oleksandr Merezhko, președintele Comisiei pentru politică externă și cooperare interparlamentară din Consiliul Suprem al Ucrainei, președinții comisiilor pentru politică externă și apărare ai celor două Camere ale Parlamentului ceh, reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă, Comisiei Europene și ai Parlamentului European.

Președintele Comisiei pentru politică externă a avut intervenții în două sesiuni din plenul conferinței, cea referitoare la reconstrucția Ucrainei și cea privind politica de extindere a UE, precum și în cadrul reuniunii grupului politic la care este afiliat, S&D.

Domnia sa a subliniat sprijinul continuu acordat Ucrainei de la început, nu doar din 24 februarie a.c., ci încă din 3 martie 2014, când UE a condamnat Rusia pentru anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea pe baza propunerii sale din cadrul Consiliului Afaceri Externe al UE din acea perioadă.

Senatorul a întărit dorința României de a sprijini, în continuare, Ucraina în procesul de reconstrucție, care va fi un proces complex, de proporții istorice, ce va presupune prioritizare. În acest context, a salutat adoptarea celor șapte principii de la Lugano în cadrul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei, care vor sta la baza acestui proces.

Procesul de reconstrucție trebuie să includă, printre altele, accelerarea și extinderea reformelor, consolidarea statului de drept, eradicarea corupției și transformarea Ucrainei într-o țară modernă europeană, cu o societate tolerantă și incluzivă.

În acest context, președintele Corlățean a atras atenția asupra unui aspect foarte important,  care nu a fost menționat până acum, deoarece prioritatea zero a fost sprijinirea Ucrainei pentru a face față agresiunii din partea Rusiei și a câștiga războiul, respectiv faptul că, la momentul potrivit, este obligatorie verificarea respectării criteriilor politice, cu accent pe respectarea standardelor privind protecția minorităților naționale de pe teritoriul ucrainean, începând cu etnicii români din Ucraina. Acesta a solicitat autorităților ucrainene să întreprindă demersuri în vederea stopării tratamentului incorect și discriminatoriu la adresa minorității române din Ucraina.

Pe cale de consecință, președintele Corlățean a solicitat Kievului să înceteze să mai facă greșeli care aduc atingere aspirației legitime de prezervare a identității naționale a etnicilor români din Ucraina dar și proiectului european al acestei țări.

Pe de altă parte, senatorul Corlățean a declarat că, în decursul ultimilor ani o serie de state membre, între care și România, au pledat pentru abordarea procesului de extindere nu doar ca un avantaj important al UE, ci și pentru a evalua acest proces dintr-o perspectivă strategică. Acesta a declarat că România va acorda întregul său sprijin procesului de extindere care să vizeze atât state din Parteneriatul Estic, cât și din Balcani.

În ceea ce privește Parteneriatul Estic, a salutat decizia istorică a Consiliului European privind acordarea statutului de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova și o perspectivă europeană Georgiei. În același timp, acesta și-a exprimat convingerea că este nevoie să se discute consolidarea sprijinului acordat Georgiei, iar înainte de sfârșitul anului să i se acorde statutul de țară candidată la UE. De asemenea, președintele a subliniat importanța acordării unui sprijin economic substanțial Republicii Moldova pentru că situația țării în această iarnă va fi foarte complicată, iar fără sprijin european există riscul unor consecințe negative importante.

În ceea ce privește Balcanii de Vest, președintele a atras atenția asupra unei lecții concrete constatate de-a lungul timpului, și anume faptul că, de fiecare dată când UE și unele state europene nu au acordat atenția cuvenită acestei regiuni și nu au fost suficient de angajate politic, au lăsat scena deschisă pentru acțiunea altor actori statali. Acesta este și cazul Rusiei. În acest sens, președintele a atras atenția asupra faptului că acum este momentul să se treacă la acțiune pentru susținerea procesului de extindere europeană.

Senatorul Corlățean a sugerat necesitatea asocierii tuturor instrumentelor europene disponibile, inclusiv a structurilor Consiliului Europei și respectiv a Adunării sale Parlamentare, pentru că acestea au cunoștințe și instrumente instituționale eficiente privind situația democratică a statelor care sunt candidate la UE, dar care sunt și membre ale Consiliului Europei.

„În esență, le-am spus colegilor din statele membre ale Uniunii Europene, dar și omologului meu ucrainian din Rada de la Kiev, invitat special și prezent în sala conferinței, că susținerea puternică acordată de România Ucrainei, alături de ceilalți parteneri europeni și NATO, după începerea agresiunii ruse la 24 februarie a.c., nu însemnă că trecem cu vederea tratamentul incorect, a se citi discriminatoriu, aplicat etnicilor români din această țară. Și că odată intrat, la finalul războiului, în procesul de reconstrucție a acestei țări vecine României, atât de încercată în această perioadă, ne vom asigura că autoritățile ucrainiene vor respecta (în sfârșit) standardele europene obligatorii pentru prezervarea identității naționale a etnicilor români și a minorităților naționale, în general. Am luat această poziție tranșantă în plenul reuniunii UE menționate pentru că inclusiv în ultimele luni și săptămâni de război am înregistrat decizii și măsuri discriminatorii la adresa românilor din Ucraina, inclusiv, de exemplu, reafirmarea de autorități ucrainene a unei așa-zise „limbi moldovenești” (o mai veche teză stalinistă), care atentează la păstrarea identității naționale. Or, fără respectarea criteriilor politice NU poate fi vorba de aderarea la Uniunea Europeană, aspirație pe care țara noastră, ca principiu, o susține, desigur. Dar nu cu încălcarea drepturilor la identitate națională a co-naționalilor noștri, față de care România, ca națiune-mamă („Kin state”) are tot dreptul, dar și obligația constituțională să intervină.

Mi-am permis, la final, să le sugerez public autorităților ucrainene să evite de acum înainte greșelile. Cu toată compasiunea pe care o resimțim față de drama populației din Ucraina și cu toată solidaritatea pe care noi toți, europenii, o manifestăm, nimic nu poate anula obligația de a respecta și consolida identitatea națională a românilor care trăiesc în Ucraina!

Sper sincer ca mesajul meu să fie bine înțeles la Kiev” , a fost mesajul senatorului PSD, Titus Corlățean.