Ziua Naţională a României, aniversată prin trei expoziţii de istorie şi arheologie la Universitatea „Valahia” din Târgovişte
Universitatea „Valahia” din Târgovişte, prin intermediul Departamentului de Istorie şi al Centrului de Cercetare a Istoriei şi Patrimoniului Cultural „Grigore Gafencu”, vă invită să participaţi în zilele de 1 şi 2 decembrie 2021 la vernisajul a trei expoziţii itinerante de istorie şi arheologie organizate cu ocazia Zilei Naţionale a României.
Primele două expoziţii foto-documentare, intitulate „Românii din fostele scaune secuieşti şi Marea Unire” şi „ArheoMicrospec”, realizate în parteneriat cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Asociaţia Cultural-Ştiinţifică ”Carpaţii Răsăriteni”, vor fi vernisate la data de 1 decembrie 2021, ora 10, în corpul B, parter al Campusului Universităţii „Valahia” din Târgovişte, situat pe Aleea Sinaia, nr. 13 din Târgovişte. Cea de-a treia expoziţie, intitulată „Patrimoniu şi monumente în spaţiul cultural românesc comun”, organizată împreună cu Asociaţia pentru Protecţia Patrimoniului din Bucureşti, va fi vernisată la data de 2 decembrie 2021, ora 14, în aceeaşi locaţie.
Expoziţia „Românii din fostele scaune secuieşti şi Marea Unire” oferă o perspectivă inedită asupra istoriei comunităţilor româneşti din regiunea secuiască (în care constituiau o minoritate) în perioada de după instaurarea dualismului austro-ungar, urmărind să redea tabloul complex al relaţiilor cu celelalte comunităţi etnice, organizarea administrativ-teritorială a acestei zone, particularităţile sale economico-sociale, precum şi activitatea culturală şi politică a populaţiei româneşti. Expoziţia scoate în evidenţă situaţia din sud-estul Transilvaniei în contextul Marelui Război, al campaniilor militare ale armatelor austro-ungare (încadrate în gruparea Puterilor Centrale) şi româneşti (aliate cu Antanta din 1916), care fiecare dintre acestea au avut sub arme români covăsneni, harghiteni sau mureşeni. Elementul central al expoziţiei este constituit de reliefarea rolului pe care românii din fostele scaune secuieşti l-au jucat în realizarea, pe baze plebiscitare, a unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat la 1 decembrie 1918. Vizitatorii vor avea prilejul să afle mai multe informaţii despre activitatea unor lideri locali pe nedrept lăsaţi într-un con de umbră, care însă au jucat un rol cheie în acţiunea de unificare din urmă cu 103 ani.
Expoziţia ”ArheoMicrospec”, găzduită de asemenea de Universitatea ”Valahia” din Târgovişte pe parcursul lunii decembrie, cuprinde 10 postere care prezintă diferite instantanee din perioada de desfăşurare a proiectului ”Microscopia, spectrometria şi patrimoniul arheologic mobil. Noi perspective asupra valorilor trecutului”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Beneficiarii proiectului au fost, în primul rând, Asociaţia Cultural-Ştiinţifică ”Carpaţii Răsăriteni” şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, alături de o serie de asociaţii culturale locale. Meritul acestui proiect a fost faptul că s-a adresat atât specialiştilor, cât şi publicului interesat, în special elevilor din judeţele Covasna şi Braşov.
Dimensiunea ştiinţifică a expoziţiei este ilustrată de analiza artefactelor descoperite în situl arheologic de la Păuleni-Ciuc – ”Dâmbul Cetăţii” (eneolitic şi epoca bronzului). Au fost folosite metode de investigaţie moderne, care pun în evidenţă caracterul interdisciplinar al arheologiei: analize de tehnologie şi traseologie realizate la microscop, care ne dezvăluie modul în care au fost realizate şi folosite diferitele artefacte, alături de analize spectrometrice (din sfera ştiinţelor fizico-chimice), prin intermediul cărora se pot identifica: compoziţia diverselor materii prime, sursele lor de provenienţă, modalităţile de procurare a acestor materii prime etc. Câteva studii de caz, în special obiecte de podoabă care constituie unele dintre cele mai spectaculoase tipuri de artefacte descoperite în contexte preistorice, sunt ilustrate prin intermediul posterelor. Cea de a doua serie de postere prezintă modul de diseminare al acestor rezultate către publicul larg. Astfel, echipa proiectului s-a deplasat la câteva şcoli unde au fost susţinute lecţii deschise, s-au organizat workshopuri adresate elevilor prin care au fost învăţaţi cum să confecţioneze artefacte, s-au realizat expoziţii itinerante, cu prezentarea pieselor arheologice şi a metodelor de analiză cu scopul de a atrage tinerii către acest domeniu atât de interesant, al arheologiei.
Expoziţia „Patrimoniu şi monumente în spaţiul cultural românesc comun” se raportează la monumentele de arhitectură civilă, ecleziastică, administrativă, militară, situri arheologice, bunuri culturale, artistice de tipul patrimoniului mobil şi forme de patrimoniu imaterial aflate în afara graniţelor actuale ale României. Situaţia acestui patrimoniu nu este pe deplin cercetată până în prezent, lipsind o inventariere sistematică care să permită situaţia la zi a monumentelor şi bunurilor culturale pentru a putea fi monitorizate în mod corespunzător.
Expoziţia „Patrimoniu şi monumente în spaţiu cultural românesc comun” oferă o detaliere a monumentelor istorice din Bucovina prin imagini şi note care permit o sintetizare a cercetării documentare şi de teren ce a avut în vedere identificarea acestora, starea de conservare şi evidenţa ştiinţifică. Prin colecţia de imagini expuse se atrage atenţia asupra monumentelor româneşti, a valorii culturale a acestora, a nevoii de protejare în faţa riscurilor la care acestea sunt supuse, de conservare şi restaurare. Concepţia fundamentală a expoziţiei este că patrimoniul, ca valoare culturală, este o mărturie a identităţii noastre naţionale ca parte a matricei europene, o moştenire culturală pe care avem datoria să o lăsăm generaţiilor viitoare.
Expoziţiile vor fi prezentate de profesori universitari ai Universităţii „Valahia” din Târgovişte şi de Dr. Laurenţiu Dragomir, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Patrimoniului din Bucureşti.
Vă invităm la vernisajul expoziţiilor de Ziua Naţională a României, la 1 şi 2 decembrie 2021!
Pentru a ne face o idee cât mai clară cu privire la situația unităților de învățământ din România pe acest aspect precizăm, cu titlu de exemplu, că la București sunt 669 de clădiri în cadrul unităților de învățământ preuniversitar care funcționează fără autorizație pentru securitate la incendiu, la Cluj-Napoca 61, la Brașov 45, la Satu-Mare 35, la Iași 26, la Timișoara 23, la Alba-Iulia 17, la Suceava 15, la Sibiu 14, la Oradea 10, în total, la nivel național, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, figurând un număr de 1.183 imobile, în cadrul infrastructurii educaționale preuniversitare, care funcționează fără autorizație pentru securitate la incendiu!
