fbpx

Platformă de știri și opinii

Category archive

Analize

Finala Kovesi-Geoană în 2024?

in Analize/Politică by

Anul 2024 va fi, probabil, cel mai interesant an electoral de la Revoluție încoace. Va fi pentru prima dată când toate scrutinele (europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale) se vor desfășura în același an. Evident, cât de curând, se vor contura niște candidați pentru cele mai spectaculoase și atractive alegeri: cele pentru funcția supremă în stat.

Citește Știrea

Consiliul Județean, un gest de normalitate

in Analize/Opinii by

„O normă care cere omului să nu fie om este absurdă şi nu poate produce efecte”, afirma Vintilă  Dongoroz, poate cel mai mare penalist român.

Am asistat, nu cu surprindere, la o serie de comentarii cu privire la oportunitatea acordării unei distincții fostului premier Adrian Năstase la un eveniment organizat de Consiliul Județean Dâmbovița. Menționez că Năstase nu este unul dintre (ex) politicienii pe care îi apreciez în mod deosebit. Pe de altă parte, consider că persoana în cauză are un background academic deosebit, a fost un excelent diplomat și un orator apreciat.

Adrian Năstase a fost condamnat penal și a ispășit pedeapsa. Mai mult, acesta a fost reabilitat definitiv în decembrie 2021. Ce însemnă, efectiv, termenul de reabilitare? Reabilitarea este instituția prin efectul căreia încetează pentru viitor consecințele juridice ale unei condamnări, respectiv decăderile și interdicțiile, precum și incapacitățile care rezultă din condamnare. Reabilitarea are o funcție reeducativă, având ca drept scop integrarea fostului condamnat în societate.

Iată ce scrie juristul Sorin Ursuleasa despre reabilitare și cum ar trebui înțeleasă aceasta de semenii noștri: “Societatea în ansamblul ei trebuie să promoveze o atitudine de toleranță în ceea ce-l privește pe fostul deținut, considerându-l, prin urmare, ca fiind o persoană ale cărei probleme se pot rezolva, nu prin izolarea de comunitate, ci prin includerea în aceasta. În realitate însă, acest lucru nu se întâmplă, ei purtând povara de „pușcăriaș” pentru tot restul vieții, de cele mai multe ori. Poate că tocmai aici ar trebui nuanțate abordările, adică, în a promova toleranță și acceptare față de astfel de oameni și nu numai. Putem spune astfel că persoana condamnată suferă o dublă pedeapsă. Mai întâi de libertate și drepturi din partea statului ca efect al propriei fapte, apoi cea provenită din partea semenilor. Trebuie înțeles și aplicat principiul potrivit căruia deținuții sunt privați de libertate cu scopul de a fi reabilitați şi ajutați să se integreze în societate, şi nu doar pentru a fi pedepsiți şi izolați de comunitate.”

Așadar, problema lui Adrian Năstase nu mai este una juridică, ci mai degrabă de acceptare. Este societatea noastră capabilă să îi restabilească fostului premier respectabilitatea de care acesta consideră, probabil, că este îndreptățit după ce a fost reabilitat? Va duce cu el povara sintagmei corupt până la sfârșitul vieții? Mai mult ca sigur, da. Societatea trebuie, însă, așa cum arăta juristul citat mai sus, să dea dovadă de toleranță. Și, de ce nu, de apreciere, dacă este cazul. Gestul Consiliului Județean Dâmbovița de a-l invita la un eveniment și de a-l onora pe Adrian Năstase îl consider unul de normalitate. Mai ales ca a fost și motivat.

Liberalii dâmbovițeni, de la non-combat la parvenire

in Analize/Opinii by

În Dâmbovița, de ani buni, liderii liberali fac joc de glezne (ne facem că facem). Blazați dar aroganți, urmașii locali ai Brătienilor s-au remarcat în luptele politice printr-un strident non-engagement, evidențiindu-se, mai degrabă,  prin lăcomia cu care au inghițit firimiturile aruncate în silă de social-democrați, eternii câștigători în scrutinele locale.

Dacă în bătăliile electorale au baletat cu grație, au învins, cu siguranță, în lupta cu sinecurile. Chiar dacă acestea au fost obținute cu un preț care ar dezonora și un om politic cu o morală îndoielnică. Râvna de a obține sinecuri (slujbă, funcție bine retribuită, care cere muncă minimă sau nu cere nici o muncă-conform DEX) a dus la situații hilare. De exemplu, să devii, cu câțiva ani în urmă, sclavul șefului PSD  (principalul tău adversar politic) pentru a obține o slujbă la stat pentru o rudă. Ce vremuri, ce moravuri…

Aceleași 2-3 personaje sunt abonate la celebrele sinecuri de ani de zile. Un alt exemplu: lipsa de performanță politică este compensată de activarea nepotismelor sau prieteniilor cu șefii de la centru. Rezultatul este obținerea unor funcții fantomă prin tot felul de companii de stat, remunerate cu niște sume care ar ameți un contribuabil de rând. Și un ultim exemplu. Cât de molâu poți să fii încât nevasta ta să sune, în numele tău, un înalt funcționar public cerându-i să demisioneze. Dar, cum s-a demonstrat deseori, în spatele unui bărbat de succes stă o femeie puternică…

Situația din partid este descrisă cu o sinceritate nedisimulată chiar de către un membru de frunte al filialei locale a PNL. Chiar dacă sunt scrise, probabil, sub influența unei dezamăgiri, rândurile următoare ale fostului subprefect Ana Maria Dragotă Zamfir confirmă, practic, enunțurile de mai sus:   

…am ajuns la concluzia că-cel puțin pentru moment-singura ambiție a liderilor PNL Dâmbovița, în marea lor majoritate bărbați trecuți de prima tinerețe, este să parvină în funcții de conducere, bine remunerate de contribuabili, pentru care nu au nici măcar pregătirea necesară (…) liderii care ar trebui să promoveze reforma și investițiile sunt atât de preocupați de măruntele interese personale, atât de obosiți în practici vechi și nemotivați, încât binele public nici măcar nu se regăsește printre prioritățile lor.”

Quod erat demonstrandum.

Clanul Marelui Alb și micile dezvăluiri

in Actualitate/Analize by

Ancheta jurnalistică (…) constă, la modul simplist, într-o dezvăluire a unor fapte care afectează în mod negativ interesul public. Ancheta jurnalistică demonstrează mecanismele, caută ceea ce este subteran, câteodată ascuns, câteodată ignorat (Jacques Mouriquand). Este una dintre multele definiții ale unei anchete jurnalistice.

Am văzut, evident, ancheta RECORDER cu titlul “Clanul Marelui Alb”. Realizată spectaculos (identitate falsă, cameră ascunsă etc.), investigația suferă (prin omisiuni voluntare sau nu) la capitolul documentare. Cred că, pentru rigoare, se putea mai mult, mai ales că în economia celor opt luni cât a durat investigația, lipsurile din documentare se puteau acoperi în câteva ore dacă unghiul de abordare era altul. Practic, singura „dezvăluire” pe care eu am remarcat-o ar putea fi eventualele fapte de corupție (trafic de influență) pe care le-ar fi săvârșit acel consilier local si membru în Adunarea Bisericească. Atenție, eventuale, pentru că nici măcar acest fapt nu este documentat complet astfel încat să reiasă clar ca acel consiler ar fi săvârșit infracțiunea cu pricina.

În rest, „dezvăluirile” sunt chestiuni pe care le știam deja: că Biserica solicită bani de la Stat, că în acest caz nu se aplică regulile achizițiilor publice, nu există transparență etc.

Să le luăm pe rând. De ce și cum poate solicita Biserica bani de la Stat? Conform legii 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, acestea sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează și funcționează în baza prevederilor constituționale și ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice (art.8). La art (4), legea spune că Statul sprijină, la cerere, prin contribuții, în raport cu numărul credincioșilor cetățeni români și cu nevoile reale de subzistență și activitate, salarizarea personalului clerical și neclerical aparținând cultelor recunoscute.

Biserica poate primi bani și pentru investiții: Cultele recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului, pentru cheltuielile privind funcționarea unităților de cult, pentru reparații și construcții noi (art.6). Totodată, există un control asupra banilor pentru că utilizarea fondurilor bănești primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum și respectarea destinației bunurilor primite în proprietate sau folosință de la autoritățile publice locale ori centrale se supun controlului statului (art 12).

Cu alte cuvinte, cultele, deci și Biserica Ortodoxă Română (BOR), pot beneficia de contribuții pentru salarii și fonduri pentru funcționare și investiți, toți banii fiind supuși controlului din partea statului. Concret, bisericile pot primi bani publici din două surse: Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC) și Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) prin consiliile județene sau consiliile locale. Condițiile prin care pot primi bani sunt stipulate destul de detaliat în HG 82/2001, republicată și a normelor de aplicare a acesteia. Normele arată clar că, de exemplu, în cazul UAT-urilor banii se alocă numai prin hotărări de consilii (județene sau locale) în urma aprobării unor dosare ce cuprind documentații tehnice (devize de lucrări etc.) depuse de unitățile de cult.

Ce spune reporterul RECORDER. Că unele devize sunt umflate, că sunt aduse la primării dosare de persoane neclericale care câștigă apoi licitațiile, că nu există transparență în cheltuirea banilor. Dar, dacă devizele sunt umflate, ar trebui identificate de către comisiile de specialitate si de către consilierii locali (județeni) care le și aprobă. Mai apoi, legea spune că banii alocați punctual sunt supuși controlului statului. Deci sunt cel puțin trei modalități de control, oricât s-ar stradui Biserica să fie netransparentă! Banii pot fi urmăriți de către Stat! Dacă se sinchisește sau are chef. RECORDER spune că banii nu mai pot fi verificați. Că statul nu are pârghiile necesare. Dar asta nu mai e treaba Bisericii.

Pe de altă parte, evident că banii se distribuie prin voință politică. SSC și consiliile locale sunt organisme politice. De multe ori controlate de premier (SSC) sau primari (consilii locale). Nici aici nu prea ai ce comenta din perspectiva legii. Dacă așa vor aleșii poporului…

În ceea ce privește transparența banilor publici utilizați de BOR, urma acestora se poate lua cu puțină răbdare. Hotărârile de consilii locale și județene sunt publice, ca și actele emise de SCC. Deci surse de documentare există.

RECORDER mai spune că Biserica nu are treabă cu legislația privind achizițiile publice și că Patriarhul dă ok-ul la toate investițiile (fapt confirmat și de simpaticul vicar). Se referea probabil la București. Dar jurnalistul omite (sau nu știe) să spună că Daniel este și Arhiepiscopul Bucureștiului, cum s-ar spune și un șef local, pe Capitală. Ar fi chiar caraghios să nu știe ce se întâmplă în curtea sa. Mai ales dacă este vorba despre investiții. Orice manager urmărește execuția bugetară.

Acum, că lucrările se distribuie, să spunem, preferențial, că există constructori de casă…așteptăm o nouă investigație RECORDER depre achizițiile pe SEAP de la o instituție sau autoritate publică. Cert este că BOR nu are treabă cu legislația achizițiilor. Așa că dacă face achizițiile legal, asta e…

Problema este una de fond. Biserica cere bani. Are tot dreptul legal. Unii o cred hulpavă. Majoritatea populației o sprijină. Statul e la mijloc. Cât poate însă Statul să susțină cererile cultelor? Există o viziune? Răspunsul îl putem găsi doar la politicieni.

Marius Badea este lector univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea “Valahia” din Târgoviște

Moțiunea de cenzură PSD-AUR, un Cal Troian pentru PNL?

in Analize by

 

Marcel Ciolacu și Geoge Simion, liderii PSD și AUR, au declarat că intenționează să depună o moțiune de cenzură la începutul sesiunii parlamentare de toamnă, chiar înaintea congresului PNL, programat pe 25 septembrie. Deși, inițial, Ciolacu propusese ca moțiunea să fie depusă după desfășurarea congreselor celor de la PNL și USRPlus, liderul PSD s-a răzgândit și a declarat că moțiunea o să fie depusă în primele 10 zile ale sesiunii.“Nu mai condiționăm moțiunea de congresele lor, ci de ce trăiesc românii în această perioadă. Guvernul o să cadă categoric”a spus Ciolacu, precizînd că moțiunea va fi susținută și de parlamentarii AUR

De ce s-au răzgândit inițiatorii moțiunii, ce ar câștiga ei și care ar putea fi scenariile după depunerea acesteia? Ca să treacă, moțiunea are nevoie, pe lângă cele 204 voturi ale deputaților și senatorilor PSD-AUR, de sprijinul a încă 30 de parlamentari. Aceștia, cu siguranță nu pot fi de la USRPlus și UDMR, de-abia așezate la guvernare. Pot fi însă voturi de la cei 18 reprezentanți ai minorităților, desi puțin probabil. Se poate, însă, negocia “la bucată”. Cert este că mai trebuie 30 de voturi, care, în principiu, ar trebui să vină chiar de la liberali. Un număr de voturi care există și în tabăra Cîțu și printe susținătorii lui Orban. Îi eliminăm pe cei din zona premierului, care nu au niciun interes ca Guvernul să cadă. Ar rămâne voturile apropiaților lui Ludovic Orban. Care, cel puțin teoretic, are trei variante strategice.

Prima, în care oamenii săi nu votează moțiunea, aceasta cade, Guvernul rămâne, urmând ca lupta cu Cîțu să se desfășoare mai departe în interiorul partidului. Asta ar arăta că Orban este fidel partidului și că nu acceptă ca forte externe să influențeze lupta pentru șefia PNL. Ar mai putea, astfel, să câștige niște puncte, dar nu cred că suficiente…

O a doua variantă este ca Orban să îi arate pisica lui Cîțu și să negocieze menținerea susținătorilor săi pe actualele structuri (prin Parlament, Guvern, președinți de filiale-cum ar fi Virgil Guran la Dâmbovița etc) contra voturilor împotriva moțiunii. Astfel, Orban și-ar fideliza susținătorii și, în cazul în care ar pierde alegerile interne, ar rămâne liderul unui grup care se poate tranforma la un moment dat în masă critică. Asta dacă după alegeri Cîțu se va ține de cuvânt sau dacă nu vin trădările, fapt curent în politica românească.

A treia variantă, extremă, este Orban răzbunătorul. În acest caz, oamenii săi votează pentru moțiune și Guvernul Cîțu pică. Este varianta nici eu, nici tu. Este puțin probabil ca Iohannis să îl desemneze din nou pe Cîțu, care tocmai va fi fost demis de către Parlament. Plus că, în noile condiții, nu poate desemna un premier penal. O desemnare a lui Ludovic Orban este exclusă, motivele fiind evidente. Probabil că președintele Iohannis ar desemna o persoană care nu s-a afișat cu nicio tabără. Tăcerea europarlamentarului Dan Motreanu poate fi un semn…

Această ultimă variantă ar duce la o situație hilară. O bătălie în partid între un premier demis și un trădător și ar menține păgubosul status quo dualist premier-președinte de partid. Probabil, se va  consemna și sinuciderea politică a lui Ludovic Orban. Cel puțin în PNL. Asta ar însemna, practic, ca după moțiune, Orban și susținătorii lui să părăsescă partidul și să construiască o nouă formaține politică. În PNL există, însă, un istoric bogat în desprinderi/fuziuni etc. De altfel, înainte să fie membru PNL,Orban a activat din 1992 în PNL-Aripa Tânără, devenit în 1993 PL ’93, care a fuzionat în 1998 cu Partidul Național Liberal.

O a patra variantă ar fi forțarea unor alegeri anticipate. Dar cum în ultimul sondaj CURS PSD avea 34% și AUR 11%, este clar că nimeni din zona de dreapta nu ar risca participarea la alegeri înainte de termen.

Mai rămâne răspunsul la întrebarea ce câștig ar avea PSD și AUR în urma depunerii moțiunii de cenzură? În primul rând mediatizarea intensă a unei astfel de acțiuni, în contextul în care se vor readuce în discuție teme ca pandemia COVID, scumpirile la energie, Cîțu penalul etc. Plus adâncirea dihoniei în PNL. Social –democrații și cei de la AUR speră ca în urma acestei acțiuni PNL să mai scadă câteva procente din și așa îngrijorătorul scor de 20%. Iar dacă moțiunea trece, avantajele sunt evidente. Moțiunea poate fi, așadar, un Cal Troian trimis de către PSD și AUR în spatele liniilor liberale.

Ilustrația foto: ro.refferit.com

Marius Badea este lector univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea “Valahia” din Târgoviște

Pedeliștii redivivus. Curioasa alianță între Iohannis și foștii băsiști pentru debarcarea lui Orban

in Analize by

Salut acest anunț care dă drumul la o competiție în PNL, care sunt convins că va face bine PNL.  Salut, Florin, intrarea în cursă. Am discutat cu domnul prim ministru Florin Cîțu și, în mod evident, va exista între noi un gentleman’s agreement, care sper că va fi respectat de toți membrii PNL, care să ducă la competiție onestă, fair play, pozitivă, în care să arătam bogăția de resurse a PNL”, spunea, printre dinți, președintele liberalilor, Ludovic Orban, după lansarea candidaturii premierului Florin Cîțu la președinția PNL

Pe 30 mai, Florin Cîțu își anunța, susținut de mai mulți lideri ai partidului, intrarea în lupta pentru șefia PNL, programată pe 25 septembrie. Nu este ceva neobișnuit în viața acestui partid. Aproape de fiecare dată au au fost mai multi candidați pentru funcția supremă. Interesant este însă contextul. Este clar că un partid mare ca PNL, cuprins mai mereu de frământări și lupte interne, nu poate fi condus într-un sistem dual: pe de o parte actualul președinte Ludovic Orban-cu autoritatea șefiei Camerei Deputaților și de cealaltă parte Florin Cîțu-premier, cu o influență politică substanțială, Guvernul fiind cel care împarte efectiv bucatele. Este evident că pisica trebuie ruptă.

Aici intervine surpriza. Lista primară cu 40 de susținători ai lui Cîțu are aproape jumătate din nume ale unor foști pedeliști, în frunte cu președintele fostului partid, actualul primar al Clujului, Emil Boc. Mai apar nume foarte cunoscute din rândul foștilor băsiști, cum ar fi Gheorghe Flutur, Lucian Bode, Florin Roman, Robert Sighiartău, Daniel Buda, Dan Vîlceanu și… Raluca Turcan, președinta filialei Sibiu. Tot de la Sibiu vine și fosta pedelistă Daniela Câmpean, președintele Consiliului Județean. Adică din fieful lui Klaus Iohannis. De altfel, Ardealul este foarte bine reprezentat printre susținătorii lui Cîțu. Cum ar fi Ionel Bogdan, președintele CJ și al filialei Maramureș, finul lui Dan Mihalache, fost consilier prezidențial. De fostul președinte al României se leagă și numele ex-ministrului educației, Monica Anisie, fost consiler pe probleme de educație la Cotroceni.

Lista mai cuprinde și susținători sau apropiați ai lui Iohannis, însă fără un trecut pedelist, cum ar fi ministrul apărarii Nicolae Ciucă sau europarlamentarul Rareș Bogdan.

De cealaltă parte, Ludovic Orban se bucură, deocamdată, de sprijinul majorității președinților de filiale și de așa-zișii vechi liberali. Cum este cazul Dâmboviței. Vom vedea dacă noul curent pedelisto-iohannist care îl sprijină pe Cîțu va avea câștig de cauză. Ar semăna cu o restaurație, o reașezare a partidului, cu o altă structură față de cea rezultată în urma fuziunii PNL-PDL din 2014.

Foto: mediafax

Marius Badea este lector univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea “Valahia” din Târgoviște

Sondaj INSOMAR : AUR, surpriză și nu prea…

in Analize by

Recentul sondaj INSOMAR (difuzat de realitatea.net) prezintă mai multe date, care, la prima vedere, par surprinzătoare. Oricât de relative ar fi rezultatele sondajului (exemplu UDMR cu 8,6% -scor aproape imposibil de atins în cazul alegerilor parlamentare), acestea pot fi luate în calcul pentru o sumară analiză a contextului politic actual.

PSD, câștigătorul alegerilor parlamentare, scade de la 28,9% în decembrie la 22,1% astăzi. Căderea destul de accentuată în câteva luni poate fi pusă pe seama frustrării și demobilizării electoratului social-democrat, care, deși a dus partidul pe primul loc la alegerile parlamentare, nu a avut satisfacția să-l vadă și la guvernare. O altă cauză ar fi și timpul destul de scurt curs de la alegeri, care nu a dat timp partidului să-și creioneze o strategie coerentă de opozant parlamentar. Opoziția a fost doar punctuală (vezi dezbaterile din Parlament pe tema bugetului și cazul Vlad Voiculescu).  Pe de altă parte, unii nu îl văd pe Marcel Ciolacu ca un lider carismatic al opoziției, reacțiile lui fiind considerate prea blânde pentru rolul asumat.

PNL scade și el de la 25,1% la alegeri la 23,5% acum, dar trece pe primul loc în preferințele electoratului. El se află însă în acea buclă consacrată de situația imediată de după alegeri, în care electoratul nu a avut timp sa fie dezamăgit de prestația unui partid la guvernare. Plus că a dat dovadă că este liderul coaliției, gestionând ferm (și câștigând și la capitolul imagine) scandalul Voiculescu. Trebuie observat cât de eficentă este conducerea efectiv duală a partidului (cu un președinte care nu este și premier) și dacă aceasta se va perpetua și după alegerile interne.

Tot alegeri interne vor avea loc curând și la USR-Plus care a scăzut și el de la 15,3% la 13,6%. Nu este o scădere semnificativă, dar partidul confirmă cu nu are cadre. Are miniștri controversați, criticați și în coaliție și de către opoziție. Am folosit cuvântul cadre (specific limbajului politic-adică om de partid, cu experiență și la guvernare și în opoziție, capabil să ocupe la un moment dat o funcție conform pregătirii sale) pentru că nu toți liderii USR-Plus pot fi compatibili cu ocuparea unei funcții de înaltă demnitate publică oricât de buni ONG-iști sau bravi corporatiști ar fi.

Practic, partidul cu singura creștere, semnificativă (excluzând UDMR), este AUR, care urcă, la cinci luni de la alegeri, de la 9% la 15,5%. Nu este, totuși, o surpriză. Mai tot timpul, în perioada dintre alegeri, partidele din așa-zisa zonă gri au rezultate bune în sondaje (cel puțin cumulat). Ce înseamnă zona gri: o parte de aproximativ 15%-20% din electorat, destul de eterogenă, foarte volatilă, mai predispusă la persuadare și chiar la manipulare, care acceptă și rezonează cu ușurință la mesajele radicale (de tip naționalist, ultraortodox, xenofob etc). Ori, astfel de mesaje, de o mai mică sau mai mare greutate sau mai nuanțate, se distribuie în campaniile electorale de mai toate partidele pentru a atrage cât mai mult electorat. Însă, în afara campaniilor, partidele evită un astfel de discurs. Fiind singurele consecvente, partidele din zona gri acumulează, între campanii, electoratul descris mai sus. Și cum doar AUR se regăsește acum în această parte, scorul de 15% nu ar trebui să surprindă.

PMP și Pro România sunt la scorurile de la alegeri, puțin sub pragul de 5%. Asta înseamnă că au un electorat mic, dar fidel. Cele două partide trebuie să treacă peste dezavantajul de a fi în afara Parlamentului (cu mai puțină vizibilitate). PMP s-a și primenit la vârf, cu un noul lider, Cristian Diaconescu, cu o altă anvergură față de Eugen Tomac. Rămâne de văzut ce strategie va adopta Pro România.

Marius Badea este lector univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea “Valahia” din Târgoviște

Popescu PLUSează la notorietate

in Analize/Opinii by

Dacă până de curând USR și Plus Dâmbovița existau doar în scriptele de la centru ale acestor partide, reprezentate parlamentar în ciclul electoral anterior de un moșneag fără vlagă, iată că alegerile din decembrie au primenit aceste formațiuni cu tineri care par să descifreze ițele politicii.

Parlamentarii Dragoș Popescu și Daniel Blaga, alături de noul subprefect Marinela Manea, au înțeles că esențială pentru cariera politică este notorietatea. În cazul lor, construirea notorietății. Nu poți avea o imagine publică (cu o proporție cât mai mare de favorabilitate) dacă nu ești cunoscut.

De două săptămâni agenda politică locală este ținută de USR-Plus. Mai întâi, cei doi parlamentari de la Plus au organizat o conferință de presă în care au abordat teme sensibile precum situația de la COS Târgoviște și epopeea DN 71. Sunt probleme gestionate la centru de miniștrii USR-Plus, cu un impact social și politic major. Nu o să comentez subiectele în sine. Arăt doar că cei doi s-au descurcat bine în gestionarea unei crize comunicaționale. Adică n-au încercat să se pitească după copac și au abordat subiectele frontal, curajos, aducând argumentele pe care le-au considerat potrivite.

Senatorul Popescu și subprefectul Manea au fost protagoniștii unui eveniment care a avut o expunere mediatică intensă (cu poziții pro și contra și dezbateri fluviu în social media). Se pare că cei doi au anunțat autoritățile de faptul că nu se respectă normele sanitare anti-COVID la restaurantele (terasele) din Centrul vechi.

Efectul a fost cel al bulgărelui de zăpadă, cu o amplă mediatizare (gratuită) în special pentru senatorul Popescu. Iată cum, în doar două săptămâni, parlamentarii și subprefectul de la USR-Plus au devenit brusc cunoscuți, folosind inteligent niște tehnici elementare, de manual, ale relațiilor publice. Dacă vor continua la fel, nu le rămâne decât să reușescă să transforme cât mai mult din notorietate în imagine pozitivă, cu adresabilitate, în special, către electoratul lor țintă.

Foto: facebook Dragoș Popescu

Marius Badea este lector univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea “Valahia” din Târgoviște

Dâmbovița după alegeri. Guran și Ștefan, obligați să coabiteze

in Analize/Opinii by

Alegerile parlamentare nu au adus modificări spectaculoase la vârful politicii locale, cei doi mari competitori, PSD și PNL, luându-și și de această dată partea leului. Cei doi granzi au obținut 80% din mandate (PSD 4 deputați și un senator, PNL 2 deputați și un senator), restul locurilor în Parlament mergând la USRPlus (1 senator și un deputat). Făcând o comparație cu alegerile din 2016, la scrutinul din acest an PSD a pierdut 2 parlamentari (un senator și un deputat), iar PNL a câștigat un deputat. Situația este, însă, mai nuanțată.

După cum se știe, parlamentarele au o mai puternică amprentă politică decât localele, alegătorii fiind invitați să voteze mai degrabă abstract (doctrine, liste). De aceea, trendul politic național influențează în bună măsură rezultatelele la nivel local. Aceasta ar fi o explicație a rezultatelor obținute în județ de partidele amintite. PSD a avut în Dâmbovița, în acest an 45 %, față de 62% în 2016. Ar părea o pierdere imensă (așa cum s-a repezit să declare Adrian Țuțuianu, fostul lider social-democrat, care își “asumă” scorul neverosimil din 2016). Dar, dacă raportăm la rezultatele obținute la nivel national de către PSD, observăm că partidul a scăzut de la 45% în 2016 la 28% în 2020, exact 17 procente pe care social –democrații le-au pierdut și în Dâmbovița.

Deși au obținut un scor foarte bun în județ, PSD-iștii dâmbovițeni au plătit tributul erodării partidului la nivel național. Cu alte cuvinte, social-democrații locali sunt tot în topul rezultatelor naționale ale partidului, cu o proporție de aproape 17% în plus față de media națională. Cele două locuri de parlamentari pierdute față de acum 4 ani reies din rezultatul obținut în acest an, coroborat cu aparția altor competitori față de 2016.

O situație asemănatoare apare și la PNL Dâmbovița. Acesta a beneficiat, printe altele (cum ar fi o campanie electorală mult mai agresivă decât acum patru ani) și de o prestație generală (la nivel național) mai bună  față de ultimele alegeri parlamentare. Dacă în 2016, PNL obținea la alegerile pe țară 20%, acum rezultatul a fost de 25%. Trendul a fost ținut și de liberalii dâmbovițeni, care au crescut de la 19% acum patru ani la 23% în decembrie. Cu un beneficiu suplimentar: un deputat în plus.

La nivel de reprezentare națională, alegerile parlamentare au adus un plus mai degrabă liberalilor. Dacă social-democrații au obținut supremația în județ la locale (președinte de Consiliu județean și primarul Târgoviștei), liberalii vor să maximizeze beneficiile guvernării și supremației (prin coaliție) în Parlament. Astfel, președintele PNL Dâmbovița, Virgil Guran, este liderul Grupului parlamentar liberal din Senat, o funcție extrem de importantă în legislativ. Practic, Guran este responsabil de votul liberalilor în Camera superioară, for decizional pentru proiecte legislative precum cele ce țin de administrația publică, educație, apărare, instanțe judecătorești, parchete, Curtea de Conturi etc.

Social-democrații au obținut, în urma negocierior, președinția Comisiei pentru politică externă din Senat, prin Titus Corlățean și două posturi de vicepreședinți de comisii la Camera deputaților: Carmen Holban la Comisia pentru egalitate de șanse și Ioan Vulpescu la Comisia de cultură. Sunt posturi prestigioase, dar cu un impact mai mic pentru nevoile județului.

Rămâne de văzut ce posturi vor mai obține liberalii dâmbovițeni în noua arhitectură administrativă de după alegeri. La nivel național, ar putea avea mai mult decât un post de secretar de stat cu greutate și vizibilitate, cum este cel ocupat de Ion Sorin la Educație. Pe plan local, mai mult ca sigur vor păstra postul de prefect (aici ar putea fi o surpriză) și vor avea și un subprefect dintre cei doi (unul, probabil va merge către USRPlus).

Important este, însă, ca pentru binele județului, pentru proiectele importante să existe o cooperare, o punte de legătură, între reprezentanții de forță ai coaliției la guvernare și ai administrației locale, adică între președinții Virgil Guran și Corneliu Ștefan. Cu alte cuvinte, cei doi sunt obligați să coabiteze.

România: conservatorism vs. progresism

in Analize/Opinii by

Recenta victorie în scrutinul prezidențial american a lui Joe Biden (reprezentant al curentului progresist din Partidul Democrat) în dauna conservatorului Donald Trump (Partidul Republican) readuce în discuție disputa generică reformism/tradiționalism și influențele acesteia asupra politicii europene și românești. De altfel, odată cu apariția partidului En Marche! al actualului președinte francez Emmanuel Macron (fost socialist), curentul progresist a luat avânt și în Europa, cu un reprezentant important și în țara noastră: USRPlus. Interesante sunt și reacțiile din politica românescă la extinderea progresismului pe plaiurile mioritice.

Progresismul promovează reforma socială, politică și economică. Termenul de progresism este utilizat pentru a descrie o largă gamă de vederi asociate cu mișcările politice de stânga. Este reprezentat de curente în unele partide mari, dar și ca proiecte politice, formalizate în partide. În forma sa mai radicală este un curent antisistem, împotriva partidelor tradiționale.

Conservatorismul este una dintre cele trei așa-numite ideologii de bază: liberalism, socialism și conservatorism. Conservatorismul este o filozofie politică și socială ce promovează instituțiile sociale în contextul culturii si civilizației. Printre principalele elemente ale conservatorismului se numără tradiția, religia, imperfecțiunea umană, unitatea organică, ierarhia și autoritatea.

În ultimii ani, în România, asistăm, pe lângă clasica luptă stânga/dreapta (imediat după Revoluție era disputa între neocomuniști și partidele istorice, actualizată în challange-ul social-democrați vs. liberali), la o polarizare din ce în ce mai importantă a duelului dintre progresiști și conservatori (reprezentați de USRPlus, respectiv Partidul Mișcarea Populară).

USRPlus își exprimă clar viziunea și intențiile: Vechile partide au eșuat. După 31 de ani nu mai avem așteptări de la ele. Progresul e prea lent cu ele la cârmă. Au distrus încrederea românilor în stat și în politică. Nu mai avem răbdare. Nu le mai suportăm minciunile și incompetența. Și nu mai merge cu petice și improvizații. Avem nevoie de o schimbare radicală a modului în care se guvernează România”, se scrie în programul USRPlus.Vom cultiva valorile naționale, în deplin respect față de valorile tuturor minorităților. Vom cultiva prin educație patriotismul și tradițiile cultural-spirituale ale națiunii”, se arată în programul politic al PMP.

Cele două partide sunt reprezentate foarte bine și la nivel european. Copreședintele USRPlus, Dacian Cioloș a ajuns șeful grupului Renew Europe din Parlamentul European (a treia forță politică din for) cu sprijinul nemijlocit al președintelui Franței, Emmanuel Macron. Partidul Mișcarea Populară face parte, alături de liberali, din grupul Partidului Popular European, cel mai important grup politic la nivelul continentului.

Cum se vor raporta așa-zisele partide tradiționale (PSD și PNL) la această nouă dispută politică? Mesajele unor lideri ai USRPlus (ex. Vlad Voiculescu) și PMP (ex. Mihail Neamțu) produc destulă agitație în spațiul public, ceea ce duce la o mutare a atenției către acest nou front cu consecințele politice de rigoare pentru social-democrați și liberali (migrarea unei părți a electoratului către o zonă mai interesantă măcar din perspectiva disputei). Acest lucru se vede și în sondaje (USRPlus între 15-20%, PMP îsi crește treptat poziția deasupra pragului electoral).

Probabil că partidele mari vor încerca să introducă în mesajele lor și teme comune cu ale protagoniștilor mai mici, pentru a aduce lupta pe un singur front. Un prim exemplu îl constituie atacul lui Vasile Dâncu la USRPlus: “Se vede și în România, când vine o forță politică nouă care neagă orice tradiție, care nu pune mâna pe Biblie atunci când consilierii ei trebuie să jure pentru un post în administrația publică, când vor un alt tip de educație sexuală, un alt tip de definire a genurilor, de fapt sunt acești agenți ai schimbării importante a lumii, care se încearcă din afară, o încercare globalistă”, a spus la un post TV președintele Consilului Național al PSD.

Așadar, noua dispută dintre progresiști și conservatori rearanjează strategiile politice ale tuturor competitorilor. Cu ce rezultate, vom vedea la alegeri.

Marius Badea este lector univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea “Valahia” din Târgoviște

 

Cum îl mutilează politicienii pe Maslow

in Analize/Opinii by

Un articol care descrie degradarea presei românești, publicat în Gazeta Dâmboviței de colegul meu Pompiliu Alexandru (un text cu care, în principiu, sunt de acord-poate într-un articol viitor Pompiliu identifică și cauzele care generează această situație precară a mass-media românești), m-a provocat să fac o analogie cu starea actuală a politicii autohtone. De fapt, voiam să scriu mai de mult despre impostura în politică, dar nu am avut un imbold…

Citește Știrea

Dâmbovița: Previziuni electorale

in Analize/Politică by

Joi, 22 octombrie, a fost ultima zi de depunere a candidaturilor pentru parlamentare. Așadar, se cunosc acum toate listele electorale (pentru Cameră și Senat) ale partidelor competitoare. Practic, chiar dacă nu formal, se intră în lupta electorală. Votanții cunosc acum și participanții activi, aflați sub umbrela partidelor sau alianțelor electorale.

Citește Știrea

Sondaj exploziv: Palada previzionează victoria zdrobitoare a PSD!

in Analize/Politică by

Cu doar câteva zile înainte de alegeri, tensiunea din zona politicului a crescut exponențial. La fel și dorința cetățenilor interesați de mersul societății, de a afla ”cum stăm”!

Mirel Palada, boss-ul SOCIOPOL, a publicat pe pagina proprie de Facebook rezultatele unui studiu privind intenția de vot în județul Dâmbovița.

Deși tendințele erau clare pentru orice observator care și-a păstrat luciditatea și discernământul, cifrele prezentate de Mirel Palada nu lasă prea mult loc pentru speranță (în primul rând) în tabăra liberală.

Potrivit datelor SOCIOPOL, se păstrează distanța imposibil de remontat între PSD și principalii competitori, PNL și Pro România, atât la alegerile pentru Consiliul Județean, cât și la votul pentru Președintele CJD.

La vot politic, respectiv alegerile pentru consilieri județeni, PSD ar câștiga detașat, cu 45% din voturi, la mare distanță de principalul adversar, PNL, care ar aduna doar 25% din voturile dâmbovițenilor. Pe poziția a treia se clasează USR-PLUS, cu 10 procente, în timp ce partidul lui Ponta, păstorit în Dâmbovița de Adrian Țuțuianu, ar trebui să se mulțumească cu un modest loc 4 (9%).

Vot consilieri județeni

De remarcat că, în configurația creionată de sondajul SOCIOPOL, PSD ar reuși, după redistribuire, să își asigure majoritatea simplă în Consiliu Județean!

În ceea ce privește alegerea președintelui CJD, care se va face prin vot uninominal, PSD își consolidează poziția de lider prin candidatul său, Corneliu Ștefan, care ar obține un procent ceva mai bun decât partidul – respectiv 46%, în timp ce candidatul PNL, Sorin Ion ar reuși scor de 24%, adică un rezultat mai slab decât partidul (25%).

Sondajul SOCIOPOL creditează candidatul Pro România cu a treia șansă. Adrian Țuțuianu ar obține un scor semnificativ mai bun decât partidul, respectiv 14%.

O surpriză o constituie prezența lui Robert Turcescu pe poziția a patra! Fostul jurnalist, europarlamentarul PMP ar putea obține cel puțin 6% din voturi, potrivit studiului realizat de SOCIOPOL.

Vot președinte CJD

Sondajul a fost realizat de SOCIOPOL în perioada 8-17 septembrie 2020 pe un eșantion reprezentativ de 1450 de persoane. Marja de eroare este de +/- 3%.

Sondajul a fost comandat și plătit de PSD Dâmbovița.

Material realizat la comanda PSD Dâmbovița, CMF 21200019

Țuțuianu, la limitele umilinței

in Analize/Opinii by

Odată cu dezvoltarea exponențială a social media, politicienii au găsit un teren propice pentru a folosi manipularea în strategiile de comunicare politică. Cea mai la îndemână metodă (și ieftină) este aruncarea pe anumite pagini de facebook ale partidelor, politicienilor, presei etc. a unor așa-zise sondaje de opinie, ale căror rezultate se prezintă triumfător cum că ar prezenta realitatea.

Citește Știrea

Pandemia și alegerile locale

in Analize by

Dacă asupra lumii nu se abătea nenorocirea COVID-19, în România, acum, am fi asistat la lupta politică din campania pentru alegerile locale. O competiție amânată pentru toamnă. Incertitudinile aduse de pandemie, comportamentul politic și social în atare situație, își vor pune, cu siguranță, amprenta și asupra alegerilor.

Citește Știrea

Coronavirus statistică: În DB, 40 de localități au cazuri raportate. 18 cu pacienți din focarul de la Arctic Găești

in Actualitate/Analize/Utile by

 Nici mai mult, nici mai puțin, decât 40 de localități, dintr-un total de 89, înregistrează cazuri de coronavirus, la nivelul județului Dâmbovița. Statistica este realizată la nivelul zilei de 17 mai. Citește Știrea

Dacă nu ne omoară virusul, murim de foame?!

in Analize/Economie/Social by

Peste 950.000 de contracte de muncă suspendate și aproape 200.000 de contracte de muncă încetate până astăzi, 6 aprilie anno domini 2020. Aceasta este fotografia la zi a dezastrului de pe piața muncii. Așadar, peste 1.000.000 de job-uri (ca și) pierdute și serioase semne de întrebarea despre capacitatea guvernanților de a readuce piața munci la status quo ante. Citește Știrea

1 2 3 15
Go to Top