“Democrația originală”, establishmentul românesc și statul eșuat. Exemplul Cherecheș

in Opinii by
Banner

Invizibil și ubicuu, establishmentul românesc a apărut (în varianta modernă) încă din zorii postrevoluționari.

Mascată de cea mai sângeroasă tranziție către democrație din fostul bloc răsăritean, preluarea noii puteri a fost, de fapt, o primenire, o reașezare a comuniștilor și securiștilor la frâiele țării. În timp ce în Cehoslovacia apărea la conducere un Vaclav Havel iar în Polonia Lech Walesa continua, de această dată de la putere, idealurile Solidarității, la București conducerea a fost preluată de Ion Iliescu. Comunistul Iliescu propunea, pentru România, la începutul anilor 90, o nouă formă de organizare și conducere a societății: “democrația originală”.

Iată ce scria Vladimir Tismăneanu despre sintagma iliesciană : “Pentru el (Iliescu-n red.) însă democrația inseamnă control de sus, exercitare continuă a unei autorități care instrumentalizeaza si manipuleaza individul”( Cartea președinților, Humanitas, 2013).

“Democrația originală”, inventată de Iliescu, a fost umbrela sub care s-a cladit noul establishment politic românesc. Pentru a-și păstra privilegiile, elitele conducătoare au inițiat, cu un vădit dispreț față de popor, acțiuni care sfidează normele, valorile democrației și regulile statului de drept: mineriade, păstrarea securiștilor în noile servicii de intelligence, intervenția în actul de justiție, politizarea structurilor de poliție etc.

Un (alt) exemplu de sfidare la adresa cetățenilor îl regăsim în cazul Cherecheș. Primarul de Baia Mare era condamnat în primă instanță, se afla sub control judiciar (nu putea părăsi țara) și ar fi trebuit să aștepte verdictul final. Ei bine, nu l-a așteptat (acesta fiind previzibil) și a fugit din țară, chiar în ziua pronunțării instanței. Este greu de înțeles cum o persoană aflată sub control judiciar, cu un nume deloc comun, să părăsească țara cu actul de identitate al altei persoane. Să fie polițistul de frontieră atât de idiot? Am putea crede asta dacă nu ar fi existat precedente, cum ar fi fuga lui Omar Hayssam cu vaporul, ascuns printre oi. Sau cazurile celor care s-au autoexilat, au primit condamnări, iar instituțiile statului, controlate de establishment, aparent nu sunt în stare, dar de fapt nu au de gând să-i aducă în țară pentru a-și ispăși pedepsele (Iorgulescu, Oprescu & co.)

Criminalitatea „gulerelor albe”, tolerată de clasa politică, a devenit un fenomen social în țara noastră. Astfel, establishmentul emanat de „democrația originală” a transformat România într-un stat eșuat.

Banner