fbpx

Platformă de știri și opinii

Între credință și incertitudini- sensul căutărilor cu folos!

in Actualitate/Opinii/Religie by
Banner

De multe ori auzim expresia: e ca Toma necredinciosul!, ori nu crede până nu vede, la fel ca Toma! Adesea, în mod greșit Apostolul Toma este considerat a fi mai puțin credincios mai ales în ceea ce privește evenimentul fundamental al Creștinismului -Învierea!

După Înviere, nu a fost cu apostolii, atunci când Iisus li s-a arătat, ci abia la opt zile după Înviere i se arată și lui Domnul.
Toma este celebru pentru cuvintele sale că dacă nu va vedea în mâinile Lui, semnele cuielor și dacă nu va pune degetul lui și dacă nu va pune mâna lui în coasta Sa nu va crede, în Învierea Domnului, desigur. Mulți au făcut din Toma model al necredinței, al celui ce nu crede dacă nu vede! Dar, oare chiar Toma a fost necredincios? Oare nu credea El că Iisus a Înviat?

Mărturia Apostolului Toma, căci da, despre ea trebuie să vorbim, este unul din cele mai bune argumente ale Învierii. Oricărui necredincios și sceptic în realitatea pătimirii, morții și Învierii Domnului îi răspunde mărturia Sf. Ap. Toma, căci el, peste milenii, este dovada că L-a întâlnit pe Acel Iisus care a pătimit, a murit și a Înviat, fiindcă el a văzut semnul cuielor și coasta străpunsă.

De fapt, parcă Toma anticipează orice sceptic și critic al Învierii și vine, cu mare rapiditate, să taie din temelii orice prilej de necredință, căci prin el, noi toți ne încredințăm de realitatea Învierii Domnului, precum și de realitatea sfintelor Sale pătimirii și a înfricoșătoarei Sale morți.

Toma nu a fost cu apostolii atunci când Domnul li s-a arătat prima dată după Înviere, iar aceasta a fost spre binele multora, căci aparenta sa necredință și îndoială a curmat cârcotelile multora. Nu a fost acolo unde părea că trebuie să fie, cu apostolii, pentru că Domnul a lucrat prin el, pentru ca după el, mulți să poată fi acolo unde trebuie să fie, în credință!
De altfel, Sf. Ap. Toma și mărturia lui despre Învierea Domnului, i-a făcut pe unii să-l vadă patronul oamenilor de știință, ai acelora care au nevoie de multă știință și argumente pentru a crede. Și de aceea, noi, creștinii credem că știința este rodul minți umane inspirate de Dumnezeu, necesară și utilă vieții noastre.

Pentru că Dumnezeu în care noi credem este Atotînțelept, Atoateștiutor, Atoatecunoscător, iar Fiul Său Întrupat este numit Logos sau Rațiune. Adevărata știință este cea care ne descoperă frumusețea creației lui Dumnezeu și legile divine ce o guvernează. Ea vine de la Dumnezeu și este în slujba noastră. Este adevărat că există uneori și o idolatrizare a științei, o utilizare a ei contra omului, ori o aparentă contradicție cu teologia sau credința. Ceea ce este fals! Adevărata știință nu este niciodată contra credinței, ci numai știința ideologizată, pusă în seama unor idei bolnave ale omului. Iar, până la urmă, aceea nu este știință, ci ideologie cu drapaje aparent științifice.

Credința și știința sunt necesare, complementare și utile una alteia și mai ales foarte bune pentru noi oamenii, pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu, prin credință, și creația Lui, prin știință. De altfel, credința ne îndeamnă mereu să căutăm și să cercetăm pentru a afla Adevărul și reflectările Lui în creație.
Cel puțin de la Sf. Ap Toma încoace știm în mod cert că dorința de a cunoaște și nevoia de certitudini sunt necesare, bune și utile, dar, mai mult decât atât, că fără Dumnezeu nimic nu are logică și nici sens, nimic nu ne folosește și nu ne sprijină existența!

___________________

Ionuț Adrian Ghibanu este vicarul Arhiepiscopiei Târgoviștei și lect. univ. dr. la Universitatea “Valahia” din Târgoviște

Banner

Ultimele stiri din Actualitate

Go to Top