Sondaj INSOMAR : AUR, surpriză și nu prea…

in Analize by
Banner

Recentul sondaj INSOMAR (difuzat de realitatea.net) prezintă mai multe date, care, la prima vedere, par surprinzătoare. Oricât de relative ar fi rezultatele sondajului (exemplu UDMR cu 8,6% -scor aproape imposibil de atins în cazul alegerilor parlamentare), acestea pot fi luate în calcul pentru o sumară analiză a contextului politic actual.

PSD, câștigătorul alegerilor parlamentare, scade de la 28,9% în decembrie la 22,1% astăzi. Căderea destul de accentuată în câteva luni poate fi pusă pe seama frustrării și demobilizării electoratului social-democrat, care, deși a dus partidul pe primul loc la alegerile parlamentare, nu a avut satisfacția să-l vadă și la guvernare. O altă cauză ar fi și timpul destul de scurt curs de la alegeri, care nu a dat timp partidului să-și creioneze o strategie coerentă de opozant parlamentar. Opoziția a fost doar punctuală (vezi dezbaterile din Parlament pe tema bugetului și cazul Vlad Voiculescu).  Pe de altă parte, unii nu îl văd pe Marcel Ciolacu ca un lider carismatic al opoziției, reacțiile lui fiind considerate prea blânde pentru rolul asumat.

PNL scade și el de la 25,1% la alegeri la 23,5% acum, dar trece pe primul loc în preferințele electoratului. El se află însă în acea buclă consacrată de situația imediată de după alegeri, în care electoratul nu a avut timp sa fie dezamăgit de prestația unui partid la guvernare. Plus că a dat dovadă că este liderul coaliției, gestionând ferm (și câștigând și la capitolul imagine) scandalul Voiculescu. Trebuie observat cât de eficentă este conducerea efectiv duală a partidului (cu un președinte care nu este și premier) și dacă aceasta se va perpetua și după alegerile interne.

Tot alegeri interne vor avea loc curând și la USR-Plus care a scăzut și el de la 15,3% la 13,6%. Nu este o scădere semnificativă, dar partidul confirmă cu nu are cadre. Are miniștri controversați, criticați și în coaliție și de către opoziție. Am folosit cuvântul cadre (specific limbajului politic-adică om de partid, cu experiență și la guvernare și în opoziție, capabil să ocupe la un moment dat o funcție conform pregătirii sale) pentru că nu toți liderii USR-Plus pot fi compatibili cu ocuparea unei funcții de înaltă demnitate publică oricât de buni ONG-iști sau bravi corporatiști ar fi.

Practic, partidul cu singura creștere, semnificativă (excluzând UDMR), este AUR, care urcă, la cinci luni de la alegeri, de la 9% la 15,5%. Nu este, totuși, o surpriză. Mai tot timpul, în perioada dintre alegeri, partidele din așa-zisa zonă gri au rezultate bune în sondaje (cel puțin cumulat). Ce înseamnă zona gri: o parte de aproximativ 15%-20% din electorat, destul de eterogenă, foarte volatilă, mai predispusă la persuadare și chiar la manipulare, care acceptă și rezonează cu ușurință la mesajele radicale (de tip naționalist, ultraortodox, xenofob etc). Ori, astfel de mesaje, de o mai mică sau mai mare greutate sau mai nuanțate, se distribuie în campaniile electorale de mai toate partidele pentru a atrage cât mai mult electorat. Însă, în afara campaniilor, partidele evită un astfel de discurs. Fiind singurele consecvente, partidele din zona gri acumulează, între campanii, electoratul descris mai sus. Și cum doar AUR se regăsește acum în această parte, scorul de 15% nu ar trebui să surprindă.

PMP și Pro România sunt la scorurile de la alegeri, puțin sub pragul de 5%. Asta înseamnă că au un electorat mic, dar fidel. Cele două partide trebuie să treacă peste dezavantajul de a fi în afara Parlamentului (cu mai puțină vizibilitate). PMP s-a și primenit la vârf, cu un noul lider, Cristian Diaconescu, cu o altă anvergură față de Eugen Tomac. Rămâne de văzut ce strategie va adopta Pro România.

Marius Badea este lector univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea “Valahia” din Târgoviște

Banner