Alegeri parlamentare: Iohannis obligat să devină jucător

in Opinii by
Banner

Președintele Klaus Iohannis nu s-a bucurat, până în prezent, de un adevărat Guvern al său. În mandatele lui a coabitat cu stânga, cu excepția guvernării tehnocrate de un an și două luni a lui Dacian Cioloș, până la momentul preluării Executivului de către liberalul Ludovic Orban (un Guvern conjunctural, apărut în urma unor reașezări în Parlament, nu ca urmare a alegerilor la termen).

Nu mai puțin de 6 prim-miniștrii s-au perindat la Palatul Victoria în cei 6 ani de mandat ai președintelui Iohannis (Victor Ponta, Dacian Cioloș, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban), fără a pune la socoteală interimatele lui Gabriel Oprea (două), Sorin Cîmpeanu și Mihai Fifor.

Practic, Iohannis și-a exercitat prerogativele constituționale în limitele impuse de realitatea politică, fără un rol primordial în construcția vreunui guvern (a mai respins niște candidați de prim-ministru, nedesemnându-i, dar aceștia au fost înlocuiți cu alții din aceeași zonă politică). Excepția este, așa cum am spus, Guvernul Orban.

La învestirea sa pentru primul mandat prezidențial, pe 21 decembrie 2014, premier era Victor Ponta (învins de Iohannis cu câteva zile în urmă la prezidențiale și desemnat premier de Traian Băsescu pe 17 decembrie pentru așa-zisul Guvern Ponta IV).

Tragedia de la Colectiv din 30 octombrie 2015 duce la demisia lui Victor Ponta și, după interimatul lui Sorin Cîmpeanu, este desemnat premier tehnocratul Dacian Cioloș. Desemnarea acestuia ca premier a venit în urma dezlănțuirii furiei antisistem  a unei bune părți a populației, niciun partid nedorind să fie, în acel context, la putere cu un an înainte de alegeri. Practic, Iohannis a fost nevoit să desemneze un premier pentru a guverna un an țara, cu acordul majorității forțelor politice.

Rezultatul alegerilor parlamentare din 2016, când PSD a obținut un incredibil 45%, l-a forțat pe președintele Iohannis să desemneze un premier de la acest partid, Sorin Grindeanu. A urmat dezastrul din PSD, cu 3 premieri schimbați, la care președintele a asistat, probabil, cu satisfacție. A venit momentul noiembrie 2019, când convulsiile din PSD și Parlament au creat o oportunitate pentru liberali de a prelua puterea. Ludovic Orban a devenit premier, cu un an înainte de alegerile la termen. Deși exista pericolul erodării încrederii în guvernare (implicit în partid), Orban a riscat, mizând pe faptul că președintele Iohannis va desemna premierul după alegerile din 2020.

Așadar, după 6 decembrie, Iohannis va trebui să gestioneze situația politică, destul de complicată. Îl va ajuta, însă, Constituția, care prevede, în articloul 103: “Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.” Este clar că niciun partid nu va obține jumătate plus unu din voturi. De aceea, președintele va desemna un premier care va reuși să strângă o majoritate parlamentară. La cum arată acum sondajele, este aproape imposibil ca PSD, chiar dacă va câștiga alegerile, să reușească să adune o majoritate parlamentară. Ne îndreptăm, probabil, către o guvernare în jurul PNL, cu sateliții USRPlus, PMP și UDMR.

Deși USRPlus l-ar dori pe Dacian Cioloș premier, un scor bun al PNL, mult deasupra USRPLus, ar fi un argument pentru Iohannis să desemneze un premier de la liberali, eventual Ludovic Orban. De altfel, pe surse, se discută despre un Guvern PNL-USRPlus-PMP-UDMR, cu vicepremieri de la aceste partide, condus de Orban.

Va putea un astfel de Guvern să funcționeze la parametrii normali? Viitoarea alianță va fi formată dintr-un partid așa-zis tradițional (cu neajunsurile unui partid mare: este acuzat de favorizarea nepotismului, a traseismului, de unele acte de corupție etc), alături de vocalii rebeli progresișți de la USRPlus, aflați într-o contradicție ideologică majoră cu conservatorii de la PMP. Mai sunt și maghiarii de la UDMR (cu eternele lor revendicări de natură etnică).

Un mozaic de ideologii și interese, greu de controlat. Dacă formarea unui Guvern în forma prezentată mai sus este realizabilă, mult mai greu va fi de gestionat activitatea acestuia. Președintele Iohannis trebuie să arate că poate face efortul de a supraveghea funcționarea Guvernului și că este în stare să medieze eventualele conflicte, în limitele constituționale. Pentru a avea, în sfârșit, Guvernul lui legitim, trebuie să devină, până la urmă, jucător.

Marius Badea este lector univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea “Valahia” din Târgoviște

Banner