Recenta victorie în scrutinul prezidențial american a lui Joe Biden (reprezentant al curentului progresist din Partidul Democrat) în dauna conservatorului Donald Trump (Partidul Republican) readuce în discuție disputa generică reformism/tradiționalism și influențele acesteia asupra politicii europene și românești. De altfel, odată cu apariția partidului En Marche! al actualului președinte francez Emmanuel Macron (fost socialist), curentul progresist a luat avânt și în Europa, cu un reprezentant important și în țara noastră: USRPlus. Interesante sunt și reacțiile din politica românescă la extinderea progresismului pe plaiurile mioritice.
Progresismul promovează reforma socială, politică și economică. Termenul de progresism este utilizat pentru a descrie o largă gamă de vederi asociate cu mișcările politice de stânga. Este reprezentat de curente în unele partide mari, dar și ca proiecte politice, formalizate în partide. În forma sa mai radicală este un curent antisistem, împotriva partidelor tradiționale.
Conservatorismul este una dintre cele trei așa-numite ideologii de bază: liberalism, socialism și conservatorism. Conservatorismul este o filozofie politică și socială ce promovează instituțiile sociale în contextul culturii si civilizației. Printre principalele elemente ale conservatorismului se numără tradiția, religia, imperfecțiunea umană, unitatea organică, ierarhia și autoritatea.
În ultimii ani, în România, asistăm, pe lângă clasica luptă stânga/dreapta (imediat după Revoluție era disputa între neocomuniști și partidele istorice, actualizată în challange-ul social-democrați vs. liberali), la o polarizare din ce în ce mai importantă a duelului dintre progresiști și conservatori (reprezentați de USRPlus, respectiv Partidul Mișcarea Populară).
USRPlus își exprimă clar viziunea și intențiile: “Vechile partide au eșuat. După 31 de ani nu mai avem așteptări de la ele. Progresul e prea lent cu ele la cârmă. Au distrus încrederea românilor în stat și în politică. Nu mai avem răbdare. Nu le mai suportăm minciunile și incompetența. Și nu mai merge cu petice și improvizații. Avem nevoie de o schimbare radicală a modului în care se guvernează România”, se scrie în programul USRPlus.“Vom cultiva valorile naționale, în deplin respect față de valorile tuturor minorităților. Vom cultiva prin educație patriotismul și tradițiile cultural-spirituale ale națiunii”, se arată în programul politic al PMP.
Cele două partide sunt reprezentate foarte bine și la nivel european. Copreședintele USRPlus, Dacian Cioloș a ajuns șeful grupului Renew Europe din Parlamentul European (a treia forță politică din for) cu sprijinul nemijlocit al președintelui Franței, Emmanuel Macron. Partidul Mișcarea Populară face parte, alături de liberali, din grupul Partidului Popular European, cel mai important grup politic la nivelul continentului.
Cum se vor raporta așa-zisele partide tradiționale (PSD și PNL) la această nouă dispută politică? Mesajele unor lideri ai USRPlus (ex. Vlad Voiculescu) și PMP (ex. Mihail Neamțu) produc destulă agitație în spațiul public, ceea ce duce la o mutare a atenției către acest nou front cu consecințele politice de rigoare pentru social-democrați și liberali (migrarea unei părți a electoratului către o zonă mai interesantă măcar din perspectiva disputei). Acest lucru se vede și în sondaje (USRPlus între 15-20%, PMP îsi crește treptat poziția deasupra pragului electoral).
Probabil că partidele mari vor încerca să introducă în mesajele lor și teme comune cu ale protagoniștilor mai mici, pentru a aduce lupta pe un singur front. Un prim exemplu îl constituie atacul lui Vasile Dâncu la USRPlus: “Se vede și în România, când vine o forță politică nouă care neagă orice tradiție, care nu pune mâna pe Biblie atunci când consilierii ei trebuie să jure pentru un post în administrația publică, când vor un alt tip de educație sexuală, un alt tip de definire a genurilor, de fapt sunt acești agenți ai schimbării importante a lumii, care se încearcă din afară, o încercare globalistă”, a spus la un post TV președintele Consilului Național al PSD.
Așadar, noua dispută dintre progresiști și conservatori rearanjează strategiile politice ale tuturor competitorilor. Cu ce rezultate, vom vedea la alegeri.
Marius Badea este lector univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea “Valahia” din Târgoviște
