Joi, 22 octombrie, a fost ultima zi de depunere a candidaturilor pentru parlamentare. Așadar, se cunosc acum toate listele electorale (pentru Cameră și Senat) ale partidelor competitoare. Practic, chiar dacă nu formal, se intră în lupta electorală. Votanții cunosc acum și participanții activi, aflați sub umbrela partidelor sau alianțelor electorale.
Se spune că alegerile locale dau trendul parlamentarelor. O scurtă analiză a alegerilor locale o găsiți aici. Cred că este interesantă și o comparație cu alegerile de acum 4 ani. Am spus în analiza anterioară că clivajul stânga/dreapta arată ca acum 4 ani. PSD a obținut anul acesta la locale 43%, PNL 34%, Pro Romania 9%, iar acum 4 ani situația arăta 51,88% PSD, 31,41% PNL. Dacă adunăm scorurile obținute de PSD și Pro România (motivul este evident) anul acesta, rezultatul ar fi chiar 52%, cât au obținut social-democrații acum 4 ani. PNL este într-o mica creștere, de 3 procente. Acum 4 ani, PSD a câștigat 66 de primării și PNL 19. Anul acesta, PSD 63, PNL 21. Și aici există o asemănare cu contextul de acum 4 ani, dacă ținem cont de faptul că PSD a pierdut trei primari care au mers tot în zona de stânga (2 la Pro România și unul la Voinești, declarat independent). De asemenea, cei doi primari în plus de la PNL se regăsesc în procentele suplimentare ale partidului de anul acesta.
Se va păstra simetria și la parlamentare? Mai întâi să ne aducem aminte de rezultatele din 2016: PSD 62,9% (cu 17 procente peste media națională a partidului!), PNL 19,37% (puțin sub media partidului), USR 4,13%, PMP 3,77%. A fost un scor năucitor obținut de PSD. Întrebarea este dacă social-democrații mai pot obține un asemenea rezultat și anul acesta. Evidențele spun că nu.
Sunt mai multe motive care arată că un asemenea scor este (aproape) imposibil de obținut. Mai întâi contextul politic național actual, care îl influențează în mod evident și pe cel local, ținând cont de faptul că parlamentarele au o amprentă politică mult mai accentuată față de locale. Sondajele actuale (ex. CURS, citiți aici) dau ca favorite pentru parlamentare PNL, 32%, PSD 31%,USR-PLUS 12%. Social-democrații chiar dacă ar obține cu 12% procente peste media națională (ca la locale) ar obține un rezultat de maxim de 43%. Asemănător cu cel obținut pe 27 septembrie. PNL, probabil, se va situa în media partidului, cu 32-34%.
Bătălia mare este între partidele mici. USR-PLUS (care nu prea are electorat în Dâmbovița), Pro România (prins într-un scandal național ce îl vizează pe Ponta, dar cu un Țuțuianu pe post de highlander în Dâmbovița) și un PMP revigorat prin prezențele pe liste ale unor politicieni cunoscuți, precum Iulian Vladu și Alexandru Oprea. Acestea se bat pentru resturile ce rămân de la cei mari, PSD și PNL. Cu condiția ca PMP și Pro România să obțină pragul la nivel național!
De remarcat, în cazul celor două partide mari, care se luptă pentru întâietate, ar fi că ambele au parte de echipe de conducere capabile să producă surprize, așa încât lupta electorală va fi oricum, numai plictisitoare, nu!
La PSD, Corneliu Ștefan, cel care a reușit să învingă în alegerile interne tandemul Rovana Plumb – Alexandru Oprea, s-a dovedit un lider abil, reușind să conducă organizația, într-o perioadă extrem de complicată pentru social-democrați, spre o victorie categorică în alegerile din 27 septembrie. Pentru tânărul președinte al PSD, victoria de la alegerile locale, unde a obținut fotoliul de președinte și majoritatea consilierilor în CJ Dâmbovița, a fost un bun prilej pentru a-și testa abilitățile de lider.
De cealaltă parte a baricadei, Virgil Guran, politician experimentat, reușește să reconfirme rezultatele bune de la precedentele alegeri locale, din 2016, când obținea cel mai bun scor din istoria PNL, în județul Dâmbovița. Pe 27 septembrie 2020, a adăugat ceva procente la reușita anterioară. La fel de important, liberalul Sorin Ion a înregistrat cel mai bun scor obținut vreodată de un candidat PNL în alegerile pentru președinția CJ Dâmbovița. Și chiar dacă a pierdut bătălia pentru șefia CJD, PNL dovedește că nu mai este partidul-fantoma care băltea la 8-10%, cu doar câțiva ani în urmă și că poate juca un rol mult mai important pe scena politică din județ.
La termen sau nu, alegerile parlamentare se anunță a fi, în Dâmbovița, foarte disputate, cu actori politici motivați fie să confirme, fie să consolideze sau chiar să îmbunătățească rezultatele de la locale.
