fbpx

Platformă de știri și opinii

Pandemia și alegerile locale

in Analize by
Banner

Dacă asupra lumii nu se abătea nenorocirea COVID-19, în România, acum, am fi asistat la lupta politică din campania pentru alegerile locale. O competiție amânată pentru toamnă. Incertitudinile aduse de pandemie, comportamentul politic și social în atare situație, își vor pune, cu siguranță, amprenta și asupra alegerilor.

Localele vor da startul alegerilor din toamnă. Sunt politicienii pregătiți pentru lupta politică în acest context? Dar electoratul? Voi încerca să fac o predicție a ceea ce se va întâmpla în politica dâmbovițeană la toamnă, la locale, prin folosirea unor date statistice și prin analiza comportamentului actual al principalelor partide (principalilor politicieni) și a tendințelor acestuia.

Cu siguranță, vom asista la clasicul clivaj stânga/dreapta, atât de pregnant în Dâmbovița de multă vreme. Adică PSD și ce o fi pe dreapta. Nu am pus PNL vârf de lance pe dreapta pentru că a obținut în trecut și scoruri istorice (7%). Liberalii sunt, totuși, acum, principalii adversari ai social-democraților. În stânga (sau centru-stânga) ar mai fi Pro România, iar pe zona de dreapta (cel puțin doctrinar) ALDE și PMP. Pe centru ar fi USR și Plus (deși acestea nu au ideologii clare- În USR sunt şi oameni de stânga si de dreapta şi de centru. Este un moment crucial în care se va alege între vechiul mod corupt de a face politică şi o altfel de politică bazată pe integritate şi competenţă, făcută în interesul cetăţenilor– se scrie pe pagina oficială a USR). Unii îi consideră progresiști, susținători ai controversatului principiu Political Correctness, ce are la bază lucrările teoreticienilor Școlii de la Frankfurt. Chiar fostul lider USR, Nicușor Dan, spunea despre încercările de clarificare ideologică în partid: Constat că irosim o cantitate mare de energie în dezbaterea dintre progresiști și conservatori. Dar, mă rog, nu cred că alegătorii din Răscăieți nu mai dorm noaptea din cauza frământărilor ideologice ale USR-iștilor.

În Dâmbovița, PSD se pare că s-a așezat către o normalitate mult așteptată de membrii simpli și militanți. Epoca Plumb a trecut, iar noua conducere dă semne că gestionează bine partidul. Mai sunt mici conflicte personale, dar situația, în ansamblu, pare stabilă. Amânarea alegerilor îi avantajează pe social-democrați din cel puțin două motive: au răgaz să se organizeze după recentele alegeri interne și se bucură de erodarea PNL odată cu trecerea timpului și a percepției unei părți a electoratului despre gestionarea de către Guvern a crizei COVID-19.

Liberalii dâmbovițeni trăiesc din zestrea electorală ce se mai împrăștie de la centru. Nu comunică mai nimic, splitarea dintre foștii PDL-iști și vechii liberali este imensă și ireconciliabilă. Autoizolarea politică a primarului de la Răcari, Marius Caravețeanu, îndepărtarea din zona deciziilor a parlamentarilor Caracota și Preda, muțenia proverbială a unor lideri ca Gabriel Grozavu (mulțumiți cu niște sinecuri pe la București) îndreaptă partidul către un dezastru electoral. Singurii care se mai străduiesc să anime partidul sunt președintele Guran (care are marele dezavantaj că nu este localnic), șeful de la Târgoviște, Aurelian Cotinescu și, probabil, cel mai valoros liberal dâmbovițean, Ion Sorin, Inspectorul școlar general.

Pro România este în Dâmbovița peste media națională a partidului. Senatorul Țuțuianu este, ca de obicei, neobosit, activ în județ, comunică permanent. Nu poate, însă, să ajungă la un scor mare decât dacă fură din zestrea electorală a PSD. Dar, tocmai el a desăvârșit un partid tip monolit. Va reuși să îl spargă? Greu de crezut. Voi explica mai jos de ce.

USR și Plus, la fel ca liberalii, trăiesc sub spectrul celor întâmplate în Capitală. Fără organizații locale, nu poți să speri prea mult, mai ales pentru primar și consilii locale.

ALDE și PMP se zbat în zona de 5%. Cu mențiunea că Ionel Petre, liderul ALDE, este destul de prezent în zona publică. Nu cred că ajută prea mult, fără o susținere decentă din teritoriu. Dar, speranța moare ultima…

Ce va fi la alegeri?

Președinții de Consilii județene se aleg uninominal. Totuși, chiar dacă se participă individual, votul va fi pregnant politic. Adică, probabil, nu vor fi diferențe sesizabile între scorul candidatului la șefia CJ și cel de la consilieri județeni. Cifrele confirmă (în 2008 Florin Popescu a avut 45,51%, PDL 43,77%, Gheorghe Ana 35,21%, PSD 35,94%; în 2012 Adrian Țuțuianu a scos  52,78%, USL 52,01%, Florin Popescu 35,81%, PDL 35,23%. În 2016 nu a fost uninominal). Așadar, se poate estima că cei care vor candida la șefia județului vor fi în siajului partidului pe care îl reprezintă sau invers. Au, deci, avantaj candidații partidelor mari. În acest context, cele mai mari șanse să devină președinte al CJ Dâmbovița le are deputatul Corneliu Ștefan, care va fi, cel mai probabil, candidatul PSD. Dezavantajat va fi Adrian Țuțuianu, care, deși are o mare notorietate în județ, va fi tras în jos de partid. Tocmai de aceea Țuțuianu a propus o alianță cu PSD, cu un candidat unic (cel mai bine clasat în sondaje). Iată ce declara acum câteva zile pentru politicabroastei.ro :…am propus celor de la PSD Dâmbovița o alianță. Am avut 2 întâlniri fără rezultat. Suntem în situația în care, din cauza lor, proiectul unei alianțe comune a fost omorât. Este un mesaj prin care încearcă să își apropie proprii talibani din PSD. Pe de altă parte, nu rupe total legăturile cu conducerea PSD (…sunt în relații bune cu Corneliu Ștefan…spune, citat de aceeași publicație).

PNL ar putea avea o șansă pentru candidatul Ion Sorin dacă ar face o alianță cu USR-Plus, în condițiile în care Adrian Țuțuianu ar rupe consistent din electoratul lui Corneliu Ștefan și/sau dacă vor mai candida la șefia CJ unul sau mai mulți nemulțumiti din PSD.

Interesant va fi și la Târgoviște. În condițiile alegerilor dintr-un singur tur de scrutin, de obicei, sunt avantajați primarii în funcție. Mai mult, amânarea alegerilor din cauza COVID-19, îl ajută pe primarul social-democrat Cristian Daniel Stan să termine investițiile pe care le-a promovat cu asiduitate (mall, Piața Independenței, Zona centrală, centură, pod spre Pucioasa, parcuri în zona centrală și lângă mall etc). Particularitatea alegerii primarilor este că votul nu este la fel de politizat ca la alegerile județene sau parlamentare. Exemplu: alegeri Târgoviște 2012 Gabriel Boriga 43,9%, PDL 35,04%; 2016 Cristian Daniel Stan 45,22%, PSD 41,08. Boriga, primar în funcție, a avut peste partid aproape 10%, iar Cristian Daniel Stan, candidat nou, 4%. Tocmai de aceea, probabil, Cristian Stan l-a cooptat în echipa de la Primărie pe Gabriel Boriga. Chestie de marketing politic. Reușită, zic eu. Rămâne de văzut cum se va poziționa Boriga în campania electorală. Adică dacă Boriga (de dreapta) îl va sprijini explicit pe Stan (de stânga). Sau va avea poziția de acum: lupt pentru binele orașului și va fi alături de Stan, fără mesaje concrete de susținere, doar subliminale. Va reuși, probabil, astfel, să atragă de partea lui Cristian Stan o parte din susținătorii săi (care nu sunt liberali habotnici, tineri, votanți conjuncturali, nehotărâți etc). Sau, Gabriel Boriga va veni cu vreo surpriză, cine știe?

Pentru PNL, șansa de a câștiga Primăria este doar printr-o alianță cu USR-Plus (ca la București) și/sau cu alte partide de dreapta. Votul politic, cu siguranță, este mai mare decât cel pentru PSD. Se va transforma, însă, acesta într-un vot pentru Aurelian Cotinescu? Vom vedea…

Marius Badea este lector univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea “Valahia” din Târgoviște

Banner

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Ultimele stiri din Analize

Go to Top