MISTERELE CARPAȚILOR

in HOBBY/Travel by
Banner

Spectaculozitatea Carpaților nu stă primordial în piscurile semețe sau în ghirlanda nestemată de lacuri glaciare, ci în sălbăticia lor. Aceasta este coroana cea mai de preț a Carpaților, felul cum s-a conservat biodiversitatea acestor munți, de care se leagă identitatea mai multor țări central-europene. Pe lângă frumuseţea izbitoare, aceştia ascund însă și legende vechi de mii de ani și mistere încă neelucidate.

Munţii Carpaţi se întind pe o lungime de 1500km, din Bazinul dunărean al Vienei și până în Valea Timocului (Serbia), cota maximă a întregului arc muntos fiind de 2655m, în Vârful Gerlachovska din Tatra Slovacă. Numele lor vine de la tribul de daci al Carpilor, ce se presupune că ar fi trăit în Moldova, la marginea bordurii estice a Carpaţilor Orientali. Denumirea se pare că și-ar avea și obârșie proto-indo-europeană, de unde cuvântul kwerp=întorsătură, îndoitură, derivat mai târziu în limba greaca de karpos=încheietură.

Munții Carpaţi se întind pe teritoriul a opt state europene: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia.

În România, Carpaţii sunt împărţiţi în doua mari lanțuri, Oriental si Meridional, ce formează o curbură a întregului lanț carpatic european, lanț închis spre vest, pe teritoriul României, de o catena montana mai joasa, numita Carpații Occidentali.

Cel mai înalt masiv muntos din Romania este Făgărașul, cu doua cote de peste 2500m, Vârful Moldoveanu (2544m) și vârful Negoiu (2535m). Acesta este și cel mai alpin masiv muntos de la noi, motiv pentru care geograful francez Emmanuel de Martonne, i-a denumit Alpii Transilvaniei.

În Carpaţii românești există peste 12.000 de peşteri, iar aproape 80 dintre ele au o lungime mai mare de doi kilometri. Cea mai adâncă Peşteră este Avenul Grind din Munţii Piatra Craiului, care de curând a depășit adâncimea de 750m.

Singurul lac vulcanic din Carpați se afla în cei România, lacul Sfânta Ana, situat în craterul masivului Ciomatul Mare (Carpații Orientali)

Tot în Carpații românești sunt estimați a trai aproximativ 6000 de urși, 3000 de lupi și peste 1500 de lincși (râși)

În Depresiunea Brașovului, din Carpații Orientali, se află și locul unde mercurul termometrelor a scăzut cel mai mult în țara noastră. La data de 25.01.1942, în localitatea Bod, de lângă Brașov, s-a înregistrat  -38,5 *C.

Poate cel mai interesant lucru din Carpați îl reprezintă, astăzi, fără doar sau poate, specificul mitologic. Munţii Carpaţi ascund mai multe formaţiuni din rocă, dar modul în care ele s-au format rămâne încă un mister. Cele mai spectaculoase sunt Babele şi Sfinxul din Munţii Bucegi, Moşul şi cei 12 Apostoli din Munţii Călimani, Creasta Cocoşului din Munţii Gutâi, dar şi Tigăile din Munţii Ciucaş.

De-a lungul anilor, în jurul Sfinxului şi al Babelor, formațiuni geologice care s-au format prin eroziune eoliana, s-au născut mai multe legende, care le-au transformat într-o veritabilă atracţie turistică. Una dintre cele mai îndrăzneţe teorii este aceea că Atlasul din Mitologia Greacă ar fi Vârful Omu şi că însuşi Prometeu a fost prins de o stâncă de aici. Se mai spune că Sfinxul şi Babele au fost făcute de daci, teorie alimentată de faptul că Sfinxul seamănă cu un cap de dac. Sfinxul din Bucegi are aceeaşi înălţime cu Sfinxul din Gizeh, fapt care alimentează ideea că Sfinxul nu este o creaţie a naturii sau a extratereştrilor, ci a fost sculptat de mâna omului. Se mai spune că ar reprezenta o zeitate din vremuri de mult apuse.

Din punct de vedere geologic, dar mai ales geomorfologic, ar fi absurd sa credem că oamenii au vreo legătură cu aceste blocuri de roca ți să nu admitem faptul că natura este cea care a scris actul creației. Sfinxul şi Babele s-au format în urma eroziunii blocurilor de conglomerat si gresie, datorata înghețului, dezghețului, precipitațiilor și, nu in ultimul rând, a vântului, care a spulberat efectiv materialul erodat.

Un alt loc dorit a fi “misterios” îl reprezintă cei 12 Apostoli, una dintre cele mai frumoase destinaţii turistice montane din Munţii Călimani. Aici efectele corozive ale vremii, datorate tot efectelor prezentate mai sus, au săpat în stânca vulcanica a Călimanilor monumente megalitice despre care se spune că reprezentau divinităţile vremii, căpătând  forma creștină sub denumirea de 12 Apostoli. În fiecare an, pe 29 iunie, de sărbătoarea celor 12 apostoli, localnicii urcă pe munte să-i sărbătorească.

Cea mai interesantă figură de aici este cea a Moşului, despre care se spune că este asemănător cu Sfinxul. Moşul ne prezintă trei feţe distincte ale chipului uman. Cele trei feţe sunt orientate către toate cele trei căi de acces. Dacă asemănarea cu Sfinxul este aceea că ambele formaţiuni reprezintă chipuri umane, există şi o deosebire cel puţin interesantă. Sfinxul îşi păstrează asemănarea cu chipul uman numai când este privit dintr-o singură direcţie, Moşul nu-şi schimbă înfăţişarea umană, indiferent de unghiul din care este admirat de pe cele trei poteci care duc la el.

Un alt obiectiv interesant este  Creasta Cocoşului din Munţii Gutâi, judeţul Maramureş. Gruparea de blocuri de andezit ascuțite, cu forma crenelată și cu orientare SE-NV, are o lungime de 200 m și o cotă maximă de aproximativ 1450m. Blocurile de andezit reprezintă martorii geologici ai ultimei erupții vulcanice petrecute acum 9 milioane ani. La baza crestei se află și o turbărie, numita tinov, formată pe un dom înalt de cca 4 m, acoperit cu un mușchi de tip arctic numit sphagnum, dominat de doua lacuri alimentate de precipitații, numite Tăurile Chendroaiei

Dacă trecem dincolo de Valea Prahovei, spre răsărit, ajungem într-un alt masiv interesant, Ciucaş. Asemănător Bucegilor prin conținutul lor geologic, Munții Ciucaș cuprind unul dintre cele mai reprezentative ansambluri de turnuri din Munţii Carpaţi. Acestea uimesc atât prin înălțime, unele dintre stâncile uriaşe având chiar şi 80-100 de metri, cat si prin modul interesant de formare.  Reprezentative sunt Turnul Goliat, Turnul Roșu și Turnul de Jos

Sunt multe interpretări legate de misterele Munților Carpați, majoritatea lor fiind localizate în Munții Bucegi. Cea mai vehiculată dintre legende spune că pe sub lanțul carpatic se află un sistem de tuneluri subterane cu lungimi de sute de km (fără nicio confirmare științifică, însă). Este o teza susținută în prezent doar de amatorii de paranormal. În munţii Bucegi se spune chiar că aceste tuneluri ar fi încărcate de energie şi că au dat de-a lungul timpului ani întregi de cutremure zilnice şi insomnie generală. Susţinătorii teoriei spun că tunelurile secrete nu sunt dispuse haotic, ci ar avea forma unui lup cu gura deschisă.

Tot amatorii de paranormal şi energii misterioase vorbesc despre faptul că pe Vârful Omu, dar şi pe crestele Munţilor Retezat şi Ceahlău, ar fi existat sanctuare dacice. Au fost supranumite Triunghiul de Aur, datorită energiilor foarte mari care ar fi fost descoperite în cele trei puncte.

Un alt mister al munţilor este zona Şapte Izvoare de pe Valea Ialomiței. Cercetările făcute aici în anii 80 au arătat că apa din aceste izvoare nu are niciun fel de bacterii, un fapt unic în lume. Legenda merge mai departe şi spune că apa izvoarelor provine de la un lac subteran de unde chiar Zalmoxis își potolea setea. Mai exista o poveste precum că, pe vremea domnitorilor din dinastia Basarabilor, oamenilor de rând le era interzis să bea apă de acolo. Aveau voie însă soldaţii, care astfel deveneau mai puternici şi mai rezistenţi.

O altă legendă spune că în Bucegi ar există o poartă către altă lume denumită Gură de Rai. Pe sursele care promovează fenomenele paranormale se spune că în 1999, cercetători din Bucureşti au studiat zona şi au găsit în Bucegi o pantă de un kilometru încărcată cu energie magnetică atipică, ce poate fi asimilată cu Gura de Rai din tradiţia populară românească. Se spune că Gura de Rai este o zonă unde se creează o legătură între cer şi pământ, un fel de drum către Rai sau către o altă lume!

Nu rămâne mai prejos nici misterul tezaurului secret. Se presupune că în tunelurile din Munţii Carpaţi, generaţii la rând de domnitori au ascuns comori. Toţi moşteneau un tezaur şi erau obligaţi să îl sporească. Nu aveau voie să se atingă de aceste bogăţii. Misteriosul tezaur al României nu a fost însă vreodată descoperit.

Dincolo de splendoarea și sălbăticia lor, Carpații reprezintă astăzi cea mai semnificativă catenă montană a Europei de Est. Rămâne de văzut, pe viitor, cât de adevărată poate fi teza potrivit căreia Carpații au și o latură mistica. Sa mergem pe mâna lui Pascal?

 

Banner