La Morteni, în Dâmbovița, în fiecare an, de Bobotează ( 6 ianuarie), are loc un ritual/obicei unicat în lume. Și în 2020 tinerii satului au respectat tradiția, veche de sute de ani, spun bătrânii satului, iar „Geavrelele” tradiție ce a făcut cunoscută comunitatea de aici pe plan național, dar nu nu numai, a avut loc. De fapt, încă se află în desfășurare.
Foto– Morteni, 6 ianuarie 2020
Obiceiul de la Morteni este vechi de sute de ani, nemaifiind știută originea sa. Cert este că locuitorii comunității îl păstrează cu sfințenie, chiar dacă nu este deloc ușor de ținut, având în vedere că presupune o pregătire de câteva săptămâni.
Ce sunt Geavrelele
Sunt împodobite patru prăjini de 10-14 metri lungime şi o circumferinţă de 10-15 de cm, dintr-un lemn foarte rezistent şi flexibil: frasin, carpen sau alun sălbatic. Este deosebit de importantă alegerea prăjinei, întrucât există credinţă că, dacă aceasta se rupe în timpul ritualului, sigur se va întâmpla ceva rău sau chiar moartea unuia dintre stegari. Dacă există gemeni, unul dintre ei va muri, iar ritualul nu mai poate fi reluat decât după 7 ani. Stegarii sunt tineri necăsătoriţi, serioşi şi cinstiţi, constituiţi în patru cete, reprezentând cele 4 sate ale comunei Morteni: Morteni, Branişte, Băjenari şi Florica. Timpul maxim în care ei pot activa în cadrul unei cete este de 7 ani.
Ritual Geavrele – Obicei unic, la Morteni
„Cu două săptămâni înainte de sărbătoare (ziua de 6 ianuarie), tinerii stabilesc gazda la care se va împodobi steagul. În perioada de până la Bobotează, tinerii parcurg satul în lung şi-n lat pentru a strânge geavrelele(n.m. batiste înflorate) necesare împodobirii steagului. Unul dintre ei are responsabilitatea obiectelor strânse, ţinându-se o evidenţă pentru a fi înapoiate fetelor şi femeilor care le-au oferit. Fiecare batistă cusută are un semn distinctiv, de obicei iniţialele celei care a confecţionat-o. Batistele sunt cusute peste an de fetele nemăritate, iar bătrânii spun că cele mai harnice, cele care au mai multe batiste, au şanse mari să se căsătorească în anul ce tocmai a început. Pentru ca prăjinile să fie cât mai frumoase, la împodobirea acestora sunt utilizaţi şi ciucuri din lână viu coloraţi şi panglici de mătase. Geavrelele sunt legate pe prăjină numai cu ajutorul betelor, lungi de 2-4 metri, în prinderea geavrelelor nefolosindu-se cuiele. În vârful prăjinilor se montează o cruce şi un buchet de busuioc. Pentru împodobirea unui steag sunt necesare 1000 -1500 de geavrele, iar legarea acestora de prăjină este făcută doar de cunoscători. Peste noapte, tinerii fac de strajă, pentru ca steagul lor să nu fie furat. Acest lucru ar aduce nu numai nevoia răscumpărării obiectelor, ci şi o mare ruşine celor ce nu au reuşit să păzească steagul.
Partea esenţială a ceremonialului se desfăşoară în ziua de Bobotează. Tot satul participă la obicei. Fiecare steag este purtat de la gazdă la primărie, locul de întâlnire al tuturor locuitorilor. Flăcăii ridică şi aşază steagurile vertical, rezemate de o clădire publică din centrul comunei, în aşteptarea preotului. Acesta, după sfinţirea apelor, stropeşte cu aghiazmă vârfurile celor patru steaguri care, imediat după botez, sunt aruncate – „date în sus”, fiind lăsate să cadă şi prinse în zbor pe braţe, după care aruncate din nou. Stegarii însoţesc acţiunea cu strigături: „Hăăăp! Hăăăp! Hăăăp!”.
(informație preluată, autor Cercetător ştiinţific dr. Adriana CUCIUREANU Centrul Judeţean pentru Cultură Tradiţională Dâmboviţa)
Calendar
După ce colindă satul cu Geavrelele, în ziua de 6 ianuarie, prăjinile încărcate de batiste vor fi ținute la o gazdă până în data de 8 ianuarie când batistele ( ce în prealabil au fost trecute într-un catastif, pentru a fi ținută o socoteală) vor fi returnate fetelor ce le le-au donat. Cine are mai multe geavrele are șanse ca în anul ce vine să se mărite. Prăjinile vor fi păstrate până în luna decembrie a acestui an când întreg ritualul se va relua.
