USR-PLUS, încotro?

in Analize by
Banner

Cu siguranță, cel mai spectaculos scor la alegerile europarlamentare l-a avut Alianța USR-PLUS. Un rezultat bun era previzibil, dar puțini se așteptau ca Alianța să depășească 20 de procente și să aibă un scor egal cu al PSD. Așa cum am mai scris, USR-PLUS (mai exact cei care i-au votat) a cutremurat establishmentul politic instaurat de partidele tradiționale.

Partidele clasice (PNL și PSD) sunt entități organizate feudal (vezi articolul scris de Rareș Benga pe contributors.ro). La fiecare nivel, la aceste partide, “liderul oferă beneficii (poziții în administrație, drept de exploatare a resurselor publice) în schimbul sprijinului politic de la nivelul imediat inferior. Deciziile sunt luate de sus în jos sau între două nivele adiacente, individual sau în cerc restrâns, fără vreun input de la bază. Selecția candidaților se face în general de sus în jos, pe criterii tribale (nași, fini, gineri etc.) sau tranzacționale (bani sau sprijin media pentru campanie).

Exista și diferențe: “baza” PSD, cu resurse limitate, e cvasi-dependentă de partid; liderii pot implementa o disciplina strictă iar disidențele sunt rapid și aspru pedepsite. Centre alternative de putere (foști președinți de ex.) sunt în general îndepărtate. “Baza” PNL are un nivel mai ridicat de autonomie și aspirații diferite; “oferta” partidului către suporteri nu constă în resurse ci în iluzia unei opoziții la PSD. La nivele superioare însă modelul organizațional nu e mult diferit. Cu timpul, electoratul PNL a înțeles jocul, penalizând prin neprezentare la vot.

Protejate însă de reguli care blochează accesul, PSD și PNL dețin un fel de “oligopol” pe “piața politică”.  Pentru a depăși aceste blocaje, proiectele politice noi din ultimii ani s-au clădit în jurul cate unui “lider locomotivă” cu notorietate (Forța Civică, M10, PP-DD, ALDE, PNG, PMP). Dar toate, fără excepție, au eșuat sau au ajuns partide “balama” la limita pragului electoral”, scrie Rareș Benga.

Alianța USR-PLUS este tot un proiect politic nou, dar nu ține de un lider locomotivă. Cele două partide s-au născut din zona civică, bazându-se pe nemulțumirea crescândă a populației față de clasa politică. Se pune problema dacă, de această dată, un proiect politic nou va avea succes sau va rămâne în zona statisticii.

În marketing, un produs trebuie să se diferențieze și să se poziționeze față de celelalte, concurente. La fel și în politică: produsul (partidul) trebuie așezat în sfera politică pentru a răspunde nevoilor pieței (unei părți a electoratului). Pentru asta, partidul trebuie sa fie foarte clar cuantificabil și să aibă un corespondent cât mai omogen în zona electoratului (electorat țintă). În cazul nostru, lucrurile stau puțin invers. USR-PLUS și-a creat deja un public țintă (purtătorii de ecusoane, cum plastic spunea cineva-adică tinerii activi, cu venituri peste medie, corporatiști din zona urbană, studenți etc). Acel electorat vocal și pasiv până duminica trecută. Acesta a devenit activ și a cumpărat masiv pentru prima dată produsul. A cumpărat produsul pe încredere, fără să știe foarte multe despre el. Ambalajul, poate, a fost strălucitor. Problema este dacă produsul va ma fi cumpărat vreodată. Ca să mai fie cumpărat, trebuie creată acea dependență și loialitate față de el. Cum se poate realiza asta? Mai întâi, produsul trebuie cunoscut foarte bine, iar acesta să acopere nevoile, dorințele cumpărătorilor. Să empatizeze cu ei. Politic vorbind, USR-PLUS trebuie să ofere ceva concret de acum înainte electoratului său. Adică un program politic. După europarlamentare, liderii Alianței au ieșit cu câteva priorități: alegeri pentru primari în doua tururi, fără penali în funcții publice, reglarea legilor pentru business/financiar. Acestea, alături de alte propuneri, care să fie în consonanță cu electoratul Alianței, trebuie să se transpună într-un program politic. Care, dacă va convinge, ar putea fi chiar program de guvernare.

Și arhitectura organizațională trebuie clarificată. Probabil că autocrația sau organizarea de tip feudal nu își vor găsi locul aici. Astăzi se cer structuri flexibile, bazate pe meritocrație, dar organizate. Fără structuri în teritoriu nu se poate face performanță. Istoricul alegerilor din România arată asta.

Fără un program politic clar și o organizare partidică, USR-PLUS riscă să rămână doar o altă mișcare politică eșuată.

Banner