fbpx

Platformă de știri și opinii

UDMR-ul, votul și statistica

in Analize/Politică by
Banner

Cea mai recentă întrebare ce bântuie, aparent fără răspuns, prin lumea analiștilor politici din România, este “De ce a obținut UDMR-ul atât de multe voturi la alegerile europarlamentare din 2019 în județele ce nu au aproape deloc populație maghiară?”

Este un fel de “secret a lui Polichinelle”. Asta pentru că răspunsul poate fi extrem de simplu. Știrea a fost atent documentată de către cei de la hotnews (detalii aici). Pentru cei care nu au apucat să vadă statisticile situația se prezintă în felul următor: UDMR-ul a reușit să ajungă la un scor electoral de peste 5%, cu alte cuvinte a atins pragul electoral, după ce, așa cum arătau statisticile preelectorale, în cazul unei prezențe masive la vot, cum s-a întâmplat de altfel, exista posibilitatea să nu poată atinge acest prag.

Cu 5,7% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, adică 472.439 de voturi, UDMR-ul a obținut mai mult decât la alegerile din 2016, cu câteva zeci de mii de voturi (aproximativ 24.130 de voturi în plus în județele unde populația maghiară aproape că nu există).

Foto– captură hotnews.ro

Cele 24.130 de voturi înseamnă exact 0,26% ,din totalul voturilor exprimate, deci prea puțin pentru a conta în ecuația finală a celor 5%. Pe de altă parte, fenomenul votului pentru UDMR, în locuri unde nu există, statistic vorbind, locuitori de etnie maghiară, ridică întrebări. Răspunsurile sunt însă la îndemână și am să folosesc județul Dâmbovița în acest sens.

În Dâmbovița, la alegerile parlamentare din 2016, UDMR-ul obținea 200 de voturi. La europarlamentarele din 2019  s-au strâns 1462 de voturi. Diferență semnificativă. Tot semnificativ este și faptul că în 2016 UDMR-ul nu avea nevoie de niciun ajutor pentru a atinge pragul de intrare în Parlament, pe când în 2019 exista temerea că nu va fi atins acest prag, în condițiile prezenței masive la vot, prezență ce face să nu mai conteze la fel de mult mișcarea tradițională înspre urne a populației maghiare, la orice tip de scrutin.

Statistica oficială arată că în aproape orice secție de vot din Dâmbovița au existat voturi pentru UDMR, media fiind de 5 voturi pe secție. Există secții cu “0” voturi, dar și secții cu “31” de voturi (Școala de la Șelaru). Evident că nu vorbim de populație maghiară concentrată la Șelaru. După cum spuneam, fără a fi făcut un calcul matematic exact, media este de 5 voturi pe secție (multe secții având exact acest număr de voturi, pentru UDMR).

Întrebarea este “De ce s-ar mobiliza cineva, rupând din voturile proprii (ale partidului apropiat sufletului) ,pentru a vota pentru UDMR?” Varianta cu opțiunea politică, liber exprimată, de către populația de etnie română, pentru UDMR, în proporție atât de exactă (5 voturi), la fiecare secție de vot, cred că nu o crede nimeni.

Răspunsul poate fi găsit în componența Birourilor Electorale de Circumscripție, precum și a celor din secțiile de votare, în special când vorbim de județele non-maghiare, cum este și Dâmbovița. De ani buni, poate chiar 15, în Dâmbovița, ca dealtfel în tot sudul țării, dar și în Moldova, invariabil se regăsește câte un reprezentat al UDMR în BEJ. Cu alte cuvinte încă un om în plus care poate fi folositor, cui trebuie, când trebuie (acolo se decide, se numără, se aprobă sau nu, tot ce ține de procesul electoral).

Componență BEJ Dâmbovița 2019

Revenim la Dâmbovița. În 2019, la scrutinul recent încheiat, componența BEJ Dâmbovița cuprinde în dreptul UDMR numele Șprințaru Elena Liliana. Numai de origine maghiară nu pare acest nume. Nu este obligatoriu. La o căutare atentă, în mediul virtual, pe un cont de socializare, doamna respectivă are însă următoarele fotografii în cronologie.

 Cei familiarizați cu lumea politică dâmbovițeană vor identifica foști și actuali membrii ai PSD în respectivele fotografii. Evident că simpla alăturare, a doamnei în fotografiii, alături de reprezentanți PSD, nu o poate incrimina. Pe de altă parte, măcar un semn de întrebare se naște, având în vedere lipsa oricărei referiri la UDMR.

BEJ Dâmbovița- 2016

În 2016, alegerile parlamentare, tot în Dâmbovița, în Biroul Electoral Județean (vezi foto) apare o altă doamnă Stănilă Nicoleta Anca, a cărei singură legătură cu UDMR-ul (concluzie emisă tot după răscolirea spațiului virtual) este cea din lista BEJ Dâmbovița, din 2016. Pentru alte legături, cu alte partide, se pot face speculații, însă.

Multiplicați aceste prezențe cu evenutualii reprezentanți ai UDMR în secțiile de votare, ca membrii ai partidului în comisii, după cum prevede și legea și analizați numele celor de acolo, nume ce nu au nicio legătură cu comunitatea maghiară. Până la urmă nu îi caută nimeni, să vadă unde plătesc cotizații de membru de partid. UDMR-ul, ca orice altă formațiune politică, trimite doar o foaie cu nume, prin care certifică că persoanele respective sunt reprezentanții săi. În județele cu populație nemaghiară, UDMR-ul pune doar o ștampilă pe o listă de nume, pe care o întocmește altcineva. Teoretic este o înțelegere reciproc avantajoasă. Acum, în 2019, a avut și UDMR-ul nevoie de ajutor. S-ar putea să nici nu îl fi cerut, pentru că reprezentanții UDMR, din județele non-maghiare, au știut că e timpul pentru o mână întinsă “prietenului” în nevoie.

Vorba aia, mai vin alegeri și un om în plus, prin secții, poate face diferența, chiar dacă pe ecusonul din piept scrie UDMR, contează ce scrie pe cel din…suflet.

Banner

Ultimele stiri din Analize

Go to Top