Cu raportările triumfaliste suntem obișnuiți, noi, cei trecuți de prima tinerețe, de pe vremea odiosului. Atunci, din două ore de program la Tv, o oră (cel puțin!) era dedicată emisiunilor în care erau prea-mărite realizările epocii de aur și depășirilor înregistrate în producția de minciunele la hectar.
După 1990, s-a schimbat regimul, s-a schimbat și paradigma mecanismelor economiei, dar ca o constantă, ne-a rămas reflexul de a prezenta boborului cifre umflate, vrând cumva să îi convingem pe oameni că ei trăiesc mai bine decât la sânul lui Avraam, doar că ei sunt cam proști și nu-și dau seama.
E drept, cei aproape 29 de ani de… democrație originală au adus schimbări profunde în societate și o creștere importantă în domeniul economic, dar și în ceea ce privește nivelul de trai. Creșterile au fost, însă, modeste în raport cu potențialul economiei românești, ca să nu mai vorbim despre comparații cu alte țări-surori din fostul lagăr socialist.
De multe ori, o intensificare a bombardamentului cu cifre umflate, din economie, se înregistrează în momentele de criză politică… sau în (pre)campaniile electorale. Acum, suntem în ambele situații.
După ce Klaus Iohannis i-a cerut demisia, Viorica Dăncilă se dă de ceasul morții să demonstreze performanțele guvernului pe care îl conduce, iar partidul care o susține, PSD este în alertă maximă, orice nou scandal riscând să provoace probleme în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor.
Așa că apelăm la cifre. Umflate, frumoase, optimiste. Ce dacă oamenii nu găsesc nicio corespondență între cifre și viața de zi cu zi? E strict problema lor!
Nu mai departe de marți, 15 mai, Guvernul a transmis presei un document intitulat STAREA ECONOMIEI TRIMESTRUL I 2018. De fapt, o serie de grafice grafice care arată cum duduie economia României sub VV Dăncilă și cât de bine trăim noi în 2018, comparativ cu 2016 sau chiar cu 2017.
Evident, la o analiză sumară documentul poate fi cel mai bun probatoriul al acuzării pentru cei care sunt familiarizați cu mersul economiei românești, însă Guvernul mizează, probabil, pe faptul că marea majoritate va înghiți pe nemestecate cifrele frumoase din document. Deși chiar și pentru novici, faptul că singurele cifre raportate la 2018, care lipsesc (datele oferite se opresc la anul 2017!) sunt cele care vizează nivelul sărăciei, adică numărul persoanelor aflate în sărăcie cruntă! Este domeniul din care Guvernul prezintă informații doar pe anii trecuți, nu și pentru trimestrul I 2018.
