Este o certitudine că lumea în care trăim trebuie schimbată, că inechitatea și nedreptățile, alături de greșita gestionare  a treburilor publice duce la creșterea nevoii de lideri autentici, de conducători care să știe să simtă spiritul vremurilor și să știe ce, când,cum și cu cine trebuie să facă! Citește Știrea

Se spune că marile averi se fac în vremuri tulburi. Tunul pe care l-a dat directorul UNIFARM în plină pandemie confirmă enunțul celebru. Exemple ar mai fi, cu siguranță. Reprobabila faptă a directorului Ionel Adrian mi-a adus aminte de o declarație a fostului premier Viorica Dăncilă:

„În România nu există corupție. Șpaga este doar o manieră diferită cultural de a mulțumi cuiva. Atenția oferită pentru un serviciu este parte din cultura românilor.”

Nu e singura opinie de acest fel a unui oficial român. Și fostul coleg PSD-ist din Parlamentul European al Vioricăi Dăncilă, Adrian Severin, susținea în 2016 că „dacă toți suntem corupți, înseamnă că nimeni nu e corupt” și că „atunci când o lege este încălcată de prea multă lume, înseamnă că legea trebuie schimbată, că nu o să schimbăm poporul”.

Oare șpaga (corupția) reprzenita un fenomen cultural specific românilor? Ține de tradiții? Este un obicei acceptat tacit de români? Se poate face diferența intre șpagă și atenție (bacșiș)?

Iată ce scria, din perspectiva unui jurist, pentru contributors.ro judecătorul Cristi Danileț:

“Eu fac parte dintr-o altă generație (se referă la declarația de mai sus a Vioricăi Dăncilă-n.red), care nu face confuzia între legal și moral, între ceea ce este  interzis și ceea ce este obicei. Iar în domeniul mitei, să explic cum stau lucrurile:

• când lași 10 lei cameristei pentru curățenia din camera de hotel în plicul special lăsat pentru aceasta, ori când lași în plus 5 lei coafezei că îți place cum te-a tuns, când mai lași 3 lei la taximetrist sau când lași în plus 10% din nota de plată chelnerului pentru că ți-a plăcut cum ți-a servit cina la restaurant, este un OBICEI și nu încalcă legea. Bacșișul se acceptă în cultura noastră și a altor popoare. Are legătură cu răsplătirea din partea ta a unor servicii plătite tot de tine. Sunt servicii private, suma de bani este modică, uneori doar simbolică, iar cel care primește banii nu are capacitate de decizie în unitatea în care lucrează, el fiind un simplu prestator („servitor”);
• altceva este când lași bani unui angajat al statului. Acest angajat este deja plătit de tine, prin sistemul de taxe și impozite. Omul are un salariu în baza căruia el trebuie să presteze o activitate sau un serviciu. Orice sumă de bani primită de la utilizatorul acelui serviciu, fie anterior, fie ulterior prestării serviciului, este nelegală și se numește MITĂ: funcționarul de la primărie ca să îți soluționeze mai repede cererea, arhivarul de la tribunal ca să îți găsească dosarul, directorul școlii ca să îți distribuie copilul la un anumit diriginte, medicul ca să îți găsească pat liber în spital ca să te internezi, polițistul ca să nu îți dea amendă, magistratului ca să îți dea o soluție convenabilă, paznicul spitalului ca să îți permită vizita unui bolnav în afara orelor de program, ministrul ca să te angajeze în echipa sa, primarul ca să câștigi o licitație;
• același lucru este valabil când apelezi la un serviciu contra-cost pentru care ți se eliberează chitanță mai înainte de prestarea lui: din moment ce ai achitat legal o sumă de bani pentru a beneficia de acel serviciu, orice plată în plus este nelegală și este considerată un act de corupție. De exemplu, dacă decizi să te operezi la un spital privat și ai plătit acest serviciu, este corupție orice sumă de bani dată în plus medicului, asistentei, anestezistului.”

O poziție mai nuanțată despre corupție ca fenomen cultural are politologul Alina Mungiu-Pippidi în cartea În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte țări de corupție:

„Totuși, cea mai frecventă întrebare referitoare la corupție-dacă este sau nu “culturală”- depinde de modul în care definim cultura. În cazul în care cultura este definită drept regulile jocului într-o societate, corupția e cu siguranță un “fenomen cultural”. Atunci nu e un mister de ce oamenii se tot plâng de ea când, de fapt, trăiesc cu ea de atâta timp? (…) Dar dacă atribuim culturii o semnificație mai profundă, promordială, devine și mai dificil de susținut că corupția este un fenomen cultural. Indivizii pot pune mai mult preț pe daruri și pe tradiție în unele culturi, iar anumite culturi pot fi mai colectiviste decât altele, însă nici o cultură cunoscută nu prețuiește necinstea și inechitatea (sublinierea red.). Nimeni nu vrea să fie discriminat, iar corupția, invariabil, tocmai asta face.”

Putem spera la eradicarea sau diminuarea macar a corupției în România? La acestă întrebare răspunsul ar putea fi tâlcul următorului banc spus de fostul președinte Traian Băsescu cu mult timp în urmă la o televiziune:

Se duc Obama, Medvedev și Băsescu la Dumnezeu. Obama: Doamne-Dumnezeule, când iese America din criză? Dumnezeu îi spune lui Obama: Nu în mandatul tău! Pleacă Obama amărât, vine Medvedev: Doamne-Dumnezeule, când o să ajungă Federația Rusă să fie din nou superputere a lumii?, iar Dumnezeu spune: Nu în mandatul tău! Vine și Băsescu: Doamne-Dumnezeule, când o să scap țara de corupție? și Dumnezeu îi răspunde: Băsescule, nu în mandatul meu!

Se spune că cine nu are dușmani nu a făcut nimic în viață, nu a interesat pe nimeni și nu și-a legat existența de nimic important! Și se pare că realitatea cotidiană validează acest adevăr, cu vârf și îndesat, și mulți știu bine despre ce vorbesc. Citește Știrea

Lumea noastră este frumoasă și luminoasă, dincolo de tot ceea ce încearcă unii și alții pentru a-i ascunde strălucirea sau pentru a o urâți. Și, este de ajuns să privești un răsărit de soare, să te sui pe un vârf de munte sau să privești, dimineața, agitația feerică a unei grădini sau a unui parc. Citește Știrea

Este dumincă. Prima duminică după Paști! În popor i se spune duminica Tomii, a necredinciosului! Cum Sfintele Lăcașuri sunt închise ,,stăm pe carantină’’, cum ar spune un conațional de-al nostru. Citește Știrea