Alegerile parlamentare nu au adus modificări spectaculoase la vârful politicii locale, cei doi mari competitori, PSD și PNL, luându-și și de această dată partea leului. Cei doi granzi au obținut 80% din mandate (PSD 4 deputați și un senator, PNL 2 deputați și un senator), restul locurilor în Parlament mergând la USRPlus (1 senator și un deputat). Făcând o comparație cu alegerile din 2016, la scrutinul din acest an PSD a pierdut 2 parlamentari (un senator și un deputat), iar PNL a câștigat un deputat. Situația este, însă, mai nuanțată.

După cum se știe, parlamentarele au o mai puternică amprentă politică decât localele, alegătorii fiind invitați să voteze mai degrabă abstract (doctrine, liste). De aceea, trendul politic național influențează în bună măsură rezultatelele la nivel local. Aceasta ar fi o explicație a rezultatelor obținute în județ de partidele amintite. PSD a avut în Dâmbovița, în acest an 45 %, față de 62% în 2016. Ar părea o pierdere imensă (așa cum s-a repezit să declare Adrian Țuțuianu, fostul lider social-democrat, care își “asumă” scorul neverosimil din 2016). Dar, dacă raportăm la rezultatele obținute la nivel national de către PSD, observăm că partidul a scăzut de la 45% în 2016 la 28% în 2020, exact 17 procente pe care social –democrații le-au pierdut și în Dâmbovița.

Deși au obținut un scor foarte bun în județ, PSD-iștii dâmbovițeni au plătit tributul erodării partidului la nivel național. Cu alte cuvinte, social-democrații locali sunt tot în topul rezultatelor naționale ale partidului, cu o proporție de aproape 17% în plus față de media națională. Cele două locuri de parlamentari pierdute față de acum 4 ani reies din rezultatul obținut în acest an, coroborat cu aparția altor competitori față de 2016.

O situație asemănatoare apare și la PNL Dâmbovița. Acesta a beneficiat, printe altele (cum ar fi o campanie electorală mult mai agresivă decât acum patru ani) și de o prestație generală (la nivel național) mai bună  față de ultimele alegeri parlamentare. Dacă în 2016, PNL obținea la alegerile pe țară 20%, acum rezultatul a fost de 25%. Trendul a fost ținut și de liberalii dâmbovițeni, care au crescut de la 19% acum patru ani la 23% în decembrie. Cu un beneficiu suplimentar: un deputat în plus.

La nivel de reprezentare națională, alegerile parlamentare au adus un plus mai degrabă liberalilor. Dacă social-democrații au obținut supremația în județ la locale (președinte de Consiliu județean și primarul Târgoviștei), liberalii vor să maximizeze beneficiile guvernării și supremației (prin coaliție) în Parlament. Astfel, președintele PNL Dâmbovița, Virgil Guran, este liderul Grupului parlamentar liberal din Senat, o funcție extrem de importantă în legislativ. Practic, Guran este responsabil de votul liberalilor în Camera superioară, for decizional pentru proiecte legislative precum cele ce țin de administrația publică, educație, apărare, instanțe judecătorești, parchete, Curtea de Conturi etc.

Social-democrații au obținut, în urma negocierior, președinția Comisiei pentru politică externă din Senat, prin Titus Corlățean și două posturi de vicepreședinți de comisii la Camera deputaților: Carmen Holban la Comisia pentru egalitate de șanse și Ioan Vulpescu la Comisia de cultură. Sunt posturi prestigioase, dar cu un impact mai mic pentru nevoile județului.

Rămâne de văzut ce posturi vor mai obține liberalii dâmbovițeni în noua arhitectură administrativă de după alegeri. La nivel național, ar putea avea mai mult decât un post de secretar de stat cu greutate și vizibilitate, cum este cel ocupat de Ion Sorin la Educație. Pe plan local, mai mult ca sigur vor păstra postul de prefect (aici ar putea fi o surpriză) și vor avea și un subprefect dintre cei doi (unul, probabil va merge către USRPlus).

Important este, însă, ca pentru binele județului, pentru proiectele importante să existe o cooperare, o punte de legătură, între reprezentanții de forță ai coaliției la guvernare și ai administrației locale, adică între președinții Virgil Guran și Corneliu Ștefan. Cu alte cuvinte, cei doi sunt obligați să coabiteze.

Recenta victorie în scrutinul prezidențial american a lui Joe Biden (reprezentant al curentului progresist din Partidul Democrat) în dauna conservatorului Donald Trump (Partidul Republican) readuce în discuție disputa generică reformism/tradiționalism și influențele acesteia asupra politicii europene și românești. De altfel, odată cu apariția partidului En Marche! al actualului președinte francez Emmanuel Macron (fost socialist), curentul progresist a luat avânt și în Europa, cu un reprezentant important și în țara noastră: USRPlus. Interesante sunt și reacțiile din politica românescă la extinderea progresismului pe plaiurile mioritice.

Progresismul promovează reforma socială, politică și economică. Termenul de progresism este utilizat pentru a descrie o largă gamă de vederi asociate cu mișcările politice de stânga. Este reprezentat de curente în unele partide mari, dar și ca proiecte politice, formalizate în partide. În forma sa mai radicală este un curent antisistem, împotriva partidelor tradiționale.

Conservatorismul este una dintre cele trei așa-numite ideologii de bază: liberalism, socialism și conservatorism. Conservatorismul este o filozofie politică și socială ce promovează instituțiile sociale în contextul culturii si civilizației. Printre principalele elemente ale conservatorismului se numără tradiția, religia, imperfecțiunea umană, unitatea organică, ierarhia și autoritatea.

În ultimii ani, în România, asistăm, pe lângă clasica luptă stânga/dreapta (imediat după Revoluție era disputa între neocomuniști și partidele istorice, actualizată în challange-ul social-democrați vs. liberali), la o polarizare din ce în ce mai importantă a duelului dintre progresiști și conservatori (reprezentați de USRPlus, respectiv Partidul Mișcarea Populară).

USRPlus își exprimă clar viziunea și intențiile: “Vechile partide au eșuat. După 31 de ani nu mai avem așteptări de la ele. Progresul e prea lent cu ele la cârmă. Au distrus încrederea românilor în stat și în politică. Nu mai avem răbdare. Nu le mai suportăm minciunile și incompetența. Și nu mai merge cu petice și improvizații. Avem nevoie de o schimbare radicală a modului în care se guvernează România”, se scrie în programul USRPlus.“Vom cultiva valorile naționale, în deplin respect față de valorile tuturor minorităților. Vom cultiva prin educație patriotismul și tradițiile cultural-spirituale ale națiunii”, se arată în programul politic al PMP.

Cele două partide sunt reprezentate foarte bine și la nivel european. Copreședintele USRPlus, Dacian Cioloș a ajuns șeful grupului Renew Europe din Parlamentul European (a treia forță politică din for) cu sprijinul nemijlocit al președintelui Franței, Emmanuel Macron. Partidul Mișcarea Populară face parte, alături de liberali, din grupul Partidului Popular European, cel mai important grup politic la nivelul continentului.

Cum se vor raporta așa-zisele partide tradiționale (PSD și PNL) la această nouă dispută politică? Mesajele unor lideri ai USRPlus (ex. Vlad Voiculescu) și PMP (ex. Mihail Neamțu) produc destulă agitație în spațiul public, ceea ce duce la o mutare a atenției către acest nou front cu consecințele politice de rigoare pentru social-democrați și liberali (migrarea unei părți a electoratului către o zonă mai interesantă măcar din perspectiva disputei). Acest lucru se vede și în sondaje (USRPlus între 15-20%, PMP îsi crește treptat poziția deasupra pragului electoral).

Probabil că partidele mari vor încerca să introducă în mesajele lor și teme comune cu ale protagoniștilor mai mici, pentru a aduce lupta pe un singur front. Un prim exemplu îl constituie atacul lui Vasile Dâncu la USRPlus: “Se vede și în România, când vine o forță politică nouă care neagă orice tradiție, care nu pune mâna pe Biblie atunci când consilierii ei trebuie să jure pentru un post în administrația publică, când vor un alt tip de educație sexuală, un alt tip de definire a genurilor, de fapt sunt acești agenți ai schimbării importante a lumii, care se încearcă din afară, o încercare globalistă”, a spus la un post TV președintele Consilului Național al PSD.

Așadar, noua dispută dintre progresiști și conservatori rearanjează strategiile politice ale tuturor competitorilor. Cu ce rezultate, vom vedea la alegeri.

Marius Badea este lector univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea “Valahia” din Târgoviște

Un articol care descrie degradarea presei românești, publicat în Gazeta Dâmboviței de colegul meu Pompiliu Alexandru (un text cu care, în principiu, sunt de acord-poate într-un articol viitor Pompiliu identifică și cauzele care generează această situație precară a mass-media românești), m-a provocat să fac o analogie cu starea actuală a politicii autohtone. De fapt, voiam să scriu mai de mult despre impostura în politică, dar nu am avut un imbold…

Citește Știrea