GILIA (PSD): am arătat că ne pasă de românii din diaspora!

in Parlament/Politică by
Banner

Modificarea pe repede-înainte a legislației electorale corectează o serie de disfuncții din trecut și creează premise pentru o reală modernizare a sistemului, cândva, în viitor.

Membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, târgovișteanca Claudia Gilia, deputat PSD, salută adoptarea modificările legislative de către plenul Camerei, apreciind că ”Parlamentul României a demonstrat maturitate și a modificat legislația electorală pentru ca românii din diaspora să-și poată exercita dreptul constituțional la vot!”

Modificările erau absolut necesare și, chiar dacă sunt încă insuficiente pentru o reală și profundă reformare a sistemului electoral românesc, ”…parlamentarii au arătat că pot într-un timp relativ scurt să ajungă la un consens și să sprijine românii de pretutindeni să poată vota fără opreliști la alegerile prezidențiale ”, potrivit deputatului social-democrat.

Printre cele mai importante modificări ale legislației electorale se numără cele ce vizează candidaturile, durata de vot în străinătate, organizarea secțiilor de votare și introducerea votului prin corespondență.

Astfel, CANDIDATURILE propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi (înainte se putea susține un singur candidat). Propunerile de candidați pentru alegerea Președintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile (60 DE ZILE) înainte de data alegerilor

PRELUNGIREA DURATEI DE VOT: În ROMÂNIA – În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00.

În străinătatevotarea se desfășoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat, anterioare zilei votării.

  • vineri, votarea începe la ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00;
  • sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 07,00 şi se încheie la ora locală 21,00.

Există și o excepție: alegătorii care nu au reușit să voteze până la ora 2100 pot vota până cel mult la ora 23,590.

ORGANIZAREA SECȚIILOR DE VOTARE: în statele unde îşi au sediile misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează, de regulă, în sediile misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, secţiilor consulare, dacă acestea funcţionează în sedii diferite şi institutelor culturale, una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care votează în străinătate.

Cu acordul autorităţilor din ţara respectivă pot fi organizate secţii de votare şi în alte locuri decât cele menționate anterior.

În afara secţiilor de votare prevăzute mai sus pot fi organizate, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă, secţii de votare pentru localităţile sau grupurile de localităţi în care au optat să voteze cel puţin 100 de alegători.

INTRODUCEREA VOTULUI PRIN CORESPONDENȚĂ. Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru Preşedintele României la termen şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul, care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru Preşedintele României, se poate înregistra în Registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul unui formular on-line, aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate.

Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, conform legii.

Birourile electorale pentru votul prin corespondenţă au sediul în străinătate sau în România, după caz. Sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă care funcţionează în străinătate sunt stabilite în sediile misiunilor diplomatice sau ale oficiilor consulare, după caz.

Sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă care funcţionează în ţară sunt asigurate de Ministerul Afacerilor Externe.

  • în cazul alegerilor prezidenţiale, alegătorului i se transmit două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • în cazul alegerilor prezidenţiale, alegătorului i se transmit două plicuri interioare şi două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică şi termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poştală sau la oficiul poştal documentele, astfel încât acestea să fie livrate biroului electoral competent, în termenul prevăzut de lege;
  • alegătorului i se transmit două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondenţă din ţară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondenţă în ţară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Pe plicul exterior sunt imprimate numele şi prenumele alegătorului, adresa de corespondenţă a alegătorului, precum şi un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului.
  • Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. asigură trimiterea documentelor către alegători până cel mai târziu cu 25 de zile înaintea datei alegerilor.
  • Plicul exterior sigilat poate fi depus la orice oficiu poştal ori în orice cutie poştală sau poate fi depus şi personal de către alegător la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular.

LISTELE ELECTORALE permanente se întocmesc de Autoritatea Electorală Permanentă în format electronic şi sunt puse la dispoziţia biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.

Listele electorale suplimentare din străinătate sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

În situaţia disfuncţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare din străinătate se întocmesc pe suport de hârtie şi cuprind rubrici pentru numele şi prenumele, codul numeric personal şi semnătura alegătorului.

BIROURILE ELECTORALE DIN STRĂINĂTATE vor fi alcătuite din 9 membri, din care un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi cel mult 7 membri propuşi de formaţiunile politice care participă la alegeri (înainte erau 2-6 reprezentanți). Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate nu pot funcţiona cu mai puţin de 3 membri.

Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate şi locţiitorii acestora sunt desemnaţi de şefii misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare, după caz, până cel mai târziu cu  40 de zile înaintea datei votării.

Dacă preşedintele biroului electoral al unei secţii de votare din străinătate constată, în preziua sau ziua votării, că numărul membrilor biroului electoral este insuficient pentru buna desfăşurare a votării, acesta poate suplimenta numărul membrilor biroului electoral respectiv, până la cel mult 15 membri, cu aprobarea biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate. Completarea se poate face cu supleanţii propuşi de către partidele politice sau, dacă numărul acestora nu este suficient, cu orice cetăţean român cu drept de vot, fiind consemnată într-un proces-verbal.

FINANȚAREA CAMPANIILOR ELECTORALE: Limitele maxime ale contribuţiilor candidaţilor pentru campania electorală:

200 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de preşedinte al consiliului judeţean şi de primar al municipiului Bucureşti;

20.000 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru candidatul la funcţia de Preşedinte al României

Banner