EXCLUSIV: cum stau în Dâmbovița partidele înainte de alegeri

in Analize by

Mai este mai puțin de o lună până la alegerile europarlamentare  din 26 mai. Suntem la început de campanie electorală iar partidele intră în linie dreaptă cu activitățile specifice acestor perioade „fierbinți”.

Perioada pre-electorală a fost mai degrabă liniștită, cu doar doi protagoniști aflați în prim-plan: PSD și Pro România, care s-au „agitat” mai mult față de ceilalți competitori (am folosit ca barometru promovarea acțiunilor de partid pe rețeaua de socializare Facebook).

Nici afișajul de tip outdoor (bannere, panouri etc) nu a fost le fel de agresiv ca la alte alegeri. Partidele (cele care au organizații la nivel de comună și activ) au preferat clasica strategie door-to-door, dublată de promovarea acțiunilor pe rețelele de socializare, pliindu-se pe specificul rural al județului (aproape 70% din populația județului Dâmbovița are rezidența în mediul rural).

Au fost comandate și studii sociologice. Redacția Bazar Media are rezultatele a două astfel de studii de tip sondaj de opinie, realizate la sfârșitul lunii martie/începutul lunii aprilie. Rezultatele sunt destul de apropiate, ceea ce ne face să credem că sursele noastre, de mare încredere de altfel, nu au alterat datele finale.

În Dâmbovița, PSD domină și aceste alegeri, cu un scor estimat între 45°% și 50%, cu mult peste media națională. Un astfel de rezultat nu ar fi o surpriză. Statistica ne arată ca la alegerile europarlamentare din 2009 PSD a obținut 43% (în plină dominație a PDL) iar în 2014 același partid a avut 50% din voturile dâmbovițenilor. PSD rămâne în Dâmbovița, de departe, partidul numarul 1, deși la nivel de conducere au intervenit schimbari majore. Plecarea lui Adrian Țuțuianu nu a dezechilibrat arhitectura organizațională, iar noua conducere a preluat rapid frâiele puterii, fără prea multe asperități.

Un scor bun are și PNL, undeva la 25%-27%. Dacă e să luăm în considerare sondajele naționale, PNL DB ar fi și el peste media națională. Deși la PNL DB este o oarecare acalmie, ce arată sondajele are o explicație despre care voi vorbi mai târziu.

Urmează partidele de pluton, care se află undeva între 10-11%% și 6% : Alianța USR-PLUS, ALDE și Pro România. Dintre acestea, doar partidul lui Ponta se află la media națională, celelalte două situându-se sub scorurile naționale arătate de majoritatea sondajelor.

USR-PLUS se pare că nu prinde foarte tare la electoratul preponderent rural. Alianța are succes în zonele urbane, precum Ardealul și marile orașe. ALDE nu are în Dâmbovița mulți aleși locali și un număr suficient de mare de activiști și militanți pentru a avea un scor peste media națională. La Pro România asistăm la o situație care, la prima vedere, pare surprinzătoare. Venirea lui Adrian Țuțuianu nu a propulsat partidul la cota pe care acesta o anunța (un scor cu doua cifre). Situația s-ar explica (ca și în cazul USR-PLUS) prin existența fenomenului pe care sociologii îl numesc spirala tăcerii. O caracteristică a  acestui fenomen este aceea că o parte dintre alegători (care nu sunt activiști, militanți, simpatizanți ai unui partid anume) votează cu cine cred ei că are cele mai mari șanse să câștige, astfel încât votul lor să fie fructificat și ei să simtă că se află în tabăra câștigatoare, fără a se mai gândi foarte mult la doctrine sau oferte electorale, poate luând în considerare doar clivajul stânga/dreapta. Așadar, o parte dintre cei care, tradițional, votează cu dreapta nu aleg USR-PLUS sau ALDE și se îndreaptă catre PNL. La fel, pe zona de stânga, cei care nu au o intenție de vot clară se vor îndrepta, probabil, până la urmă către PSD, în dauna Pro România. Așa se explică și faptul că Adrian Țuțuianu, deși are o cotă de încredere undeva la 30%, nu reușește să fructifice acest avantaj pentru Pro România, partidul fiind cotat sub 10 procente. Tocmai de aceea, strategia pe care o adoptă el și colegii săi, o campanie insistentă din poartă în poartă, este poate singura soluție de a transfera din notorietatea sa pozitivă către partid. Cu determinarea-i bine cunoscută, deși a fost ironizat de presă și competitori, animalul politic Țuțuianu poate nu va avea succes la aceste alegeri, dar în timp (dacă rezultatele la europarlamentare nu vor fi decontate pe el) va reuși să crească partidul.

În fine, PMP, este undeva aproape de pragul electoral, la un nivel similar cu cel național. Aici va conta, probabil, prestația lui Traian Băsescu în această campanie.

Vom vedea, pe 26 mai, ce vor arăta urnele. Evident, datele din sondaje pot fi apropiate de datele reale, dar există mulți factori perturbatori: volatilitatea electoratului, mobilizarea la vot, influența pe care o poate avea Referendumul etc.

 

Banner