RECURS LA PREZENT. Spovedanie pentru învingători

in Opinii by

Semnalarea începerii postului, fie ea şi interogativă, a făcut din cuvântul înaltului prelat puternic semn de introspecţie sufletească.

Duhul sfaturilor sale se răsfrânge, deopotrivă, asupra tuturor dar mai cu seamă asupra actorilor politici, cărora, aducându-le aminte de Sfânta Spovedanie, i-a îndreptat cu faţa către cele bune, arătându-le darul blândeţii, smerenia, înţelepciunea şi multe alte lucruri dragi Lui.

Dar cum actorii politici, nu de puţine ori, rătăcesc drumul dreptei credinţe, cred că ar fi nimerit să aducem în discuţie în acest spaţiu un nou concept: spovedania pentru învingători!

Da, aţi citit bine! Tributari unui model consacrat de istoria umanităţii, un model în care toate disputele erau tranşate prin luptă iar dreptatea se înfăptuia cu sabia, astăzi, la sute şi mii de ani distanţă, încă mai există conceptul că „Învingătorul ia totul!” şi, senioral, învingătorul dispune de dreptul la viaţă sau moarte asupra învinsului, iar acestuia nu-i mai rămâne decât pocăinţa, nu-i mai rămâne decât acea „spovedanie pentru învinşi”. Lectura cu acelaşi nume a lui Panait Istrati, în acest context, neavând nicio legătură cu cele ce vreau să vi le propun!

Astăzi mai sunt actori politici (evit cu obstinaţie să folosesc sintagma de „oameni politici”), care prin comportamentul lor dovedesc că ideologia „Învingătorului care ia totul” mai are adepţi .

Lor le-aş recomanda această Spovedanie pentru învingători !

La începutul fiecărui mandat, actorii politici, funcţionarii, mai mari sau mai mici, mai scunzi sau mai înalţi, depun un jurământ!

La început. Dar după aceea?

Nu ar fi interesant ca la o anumită perioadă toţi să-şi reînnoiască jurămintele, întrucât primul jurământ, de foarte multe ori se stinge repede în clinchetul cupelor de şampanie ce urmează imediat rostirii formulei sacre?

Nu ar fi interesant ca, din când în când, nu neapărat în spaţiul public, ci în propriul confesor al zilei, învingătorii să-şi rostească cu glas tare înşiruirea faptelor lor şi, cu ele răsunându-le proaspăt în minte, să ceară taina Sfintei Spovedanii ?

Eu cred că merită încercat acest exerciţiu la capătul căruia vom vedea că mulţi sunt acei ce, considerându-se învingători, sunt de fapt victimele propriilor orgolii, mulţi vor fi aceia ce, convinşi de atotputernicia lor, nu vor putea înfrunta dezlegarea propriilor fapte, mulţi vor fi aceia ce vor descoperi că nu pot duce spovedania până la capăt, copleşiţi fiind de mişelia celor făcute sau nefăcute !

Şi, când toate acestea se vor fi întâmplat, vom învăţa cu toţii că spovedania nu este doar pentru învinşi ci şi pentru învingători !

Banner

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

Prin postarea acestui comentariu esti de acord cu politica de confidentialitate Detalii aici