fbpx

Platformă de știri și opinii

Despre schi în România. Episodul I – Dimineața…

in HOBBY/Lifestyle by

Încep a scrie acest text cu oarecare dificultate. Pe de o parte, încercând sa fiu obiectiv și, pe de alta parte, încercând să-mi reprim sentimentul de tristețe și dezamăgire, pe care-l resimt ori de câte ori ma întorc după o tură pe pârtiile noastre, în favoarea sentimentului unic al unei alte zile petrecute în împărăția zăpezilor și munților.

Spuneam că scriu cu dificultate pentru că nu aș vrea să achiesez în mod deliberat și a priori la sintagme de genul ”merg la Bansko pentru că….”, ”în Austria este mai ieftin ca în România”, ”sunt prea sărac să merg în Poiana Brașov” sau ”pârtia din Bușteni (Kalinderu n.n.) este cea mai scumpă din Europa”.

În mare parte toate aceste aserțiuni ascund un sâmbure de adevăr, dar pus în fața dorinței de a aluneca pe o pârtie ești dispus a nu le lua în seama. Și atunci începi a-ți face bagajul: schiurile (da, este ok talpa, deși va trebui să le ceruiești anul viitor), bețele (cam zgâriate de la multele încercări din anii trecuți când încercai să cobori în plug, și îi priveai cu admirație pe ”avansați”), clăparii (ok și ei, deși te bate gândul sa-ți iei unii cu un flex mai mare. Poate chiar 130, că deh, acum te dai pe ”negre”), casca, ochelarii, mănușile, tricoul tehnic, ciorapii (te bate gândul ca viitoarea ta investiție să fie ceva merino), pantalonii și geaca (după ce ai verificat starea vremii si ai intrat pe multele camere web-live). Dacă măcar o dată ai încercat acest freamăt matinal, știi despre ce vorbesc! Cafea, bani, acte….și GO!

Pe drum te intersectezi cu oameni mergând spre treburile lor și te încearcă un sentiment de bucurie știind că în următoarele ore vei fi doar tu cu tine, cu munții, cu fâșâitul acela superb al schiului pe zăpada înghețată, cu vântul amintindu-ți ca ai viteza, cu pauza aceea de cafea (știu, cam multă!) în vârful muntelui, cu liniștea aceea de începuturi când stai în telescaun și iei înălțime, cu brazii toropiți de zăpadă, cu gerul , cu tot muntele…..

Lași în urmă orașul și după ceva curbe, în lumina răsăritului încep sa se vadă in depărtare culmile înzăpezite. Știi că acolo mergi și te inundă deja adrenalina și parcă nu mai ai răbdare. Vrei să ajungi mai repede, să te echipezi și să urci în munte. Vrei să prinzi primele ore pentru că experiența îți spune că dimineața pârtiile sunt cele mai bune, lumea este puțină iar iubitorii de selfie încă nu s-au trezit, locurile în parcare încă există, iar cei cu care te întâlnești sunt asemenea ție: iubitori autentici de munte, schi și libertate. Tăcuți, concentrați pe ritualul echipării, și doar ici colo câte o întrebare: ”cum o fi Carpul,?” sau ”o fi gheață sub teleferic?”

Și iată-te la casa de bilete! De aici începe…..

P.S. Episoadele următoare, în același stil epistolar, voi încerca o radiografie cât mai sinceră (exclud așadar obiectivitatea ca scop și fundament jurnalistic) posibilităților de a te bucura de schi (și) în România.

Ne vedem pe pârtie!

 

Tibi Ciulei este conferențiar universitar, doctor în filozofie, decan al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare din Universitatea Valahia Târgoviște. Împătimit iubitor al muntelui, practică hiking, mountain running, schi de tură și schi alpin.

Banner

Ultimele stiri din HOBBY

Go to Top