RECURS LA PREZENT. Care ar fi prețul șansei ratate?

in Opinii by

Nu întâmplător în discursul său din 10.01.2019 de la Ateneul Român, Antonio Tajani- președintele Parlamentului European, făcea o trimitere directă la Imperiul Roman, granițele lui de dincolo de Dunăre, Dacia Felix, dorind să fixeze bazinul culturii europene la spațiul românesc încă de acum două milenii.

Lăudabila inițiativă și corectă, atât istoric cât și politic pentru că o simplă suprapunere cartografică ne arată că Imperiul Roman de acum două milenii este aidoma Uniunii Europene de astăzi, granițele suprapunându-se aproape perfect. Deci conceptul de uniune a statelor europene își are sorgintea, iată, în vremuri îndelungate și Dacia Felix era parte integrantă a acestei construcții. Beneficiile racordării culturii și civilizației noastre la ceea ce a reprezentat Imperiul Roman sunt evidente astăzi, dacă privim în jurul nostru și remarcăm numeroasele centre economice, sociale, culturale ce își au originea în acele vremuri când multe așezări au fost construite asemeni celor din vestul Europei, pentru că în fond asta și însemna racordarea la cultura și civilizația europeană.

Dacia Felix rămâne o perioadă de maximă înflorire a civilizației antice în spațiul carpato-danubiano-pontic și numai istoricii vânduți pe câțiva arginți pot afirma contrariul, întinzând la maxim coarda naționalismului deșănțat.

Modelul provinciilor romane, ca și cel al Uniunii Europene, promovează UNITATEA ÎN DIVERSITATE, afirmarea fiecărei identități prin racordare la un set comun de valori și principii.

Iată, deci, similitudini mai mult decât evidente între cele două forme de organizare politico-administrativă, istoria arătându-ne că indiferent de mișcările centrifuge, tendința naturală a omului este de a se organiza și de a trăi în comunități, de la cele mici la cele din ce în ce mai mari.

Atât președintele Parlamentului European cât și mulți alți vorbitori au ținut să sublinieze nevoia de unitate, continuitate pentru ceea ce astăzi reprezintă Uniunea Europeană, dorind să acopere vocile bolnave ale celor ce, sub sloganul naționalismului, fluturau stindardul unei false independențe și al unei eventuale suveranități știrbite!

Nicolae Iorga spunea că istoria îi pedepsește pe cei ce nu o cunosc, repetându-se!

Pentru noi, retargerea aureliană, schimbarea granițelor Imperiului Roman, rămânerea la răscrucea marilor imperii cu un teritoriu pe care acestea din urmă si-au dat marile bătălii, ne-a costat enorm! Pierderea unui mileniu de cultură și civilizație! Retragerea granițelor civilizației apusene la vest de Câmpia Panonică a însemnat ratarea unei șanse de dezvoltare în interiorul unei Europe unite! Și prețul l-am plătit!

Astăzi, voci sugrumate de beția puterii și alimentate de impotența funcțională de a înțelege istoria și mersul ei, aduc în spațiul public discursuri și discuții despre independență și suveranitate, prezentându-le drept victime ale apusului deșănțat, doritor de înlăturare a lor și impunere forțată a unor principii ce ar fi străine poporului român.

Sunt voci care, ascunzând incapacitatea decizională, flutură flamuri murdărite și încearcă să acrediteze ideea unei Europe agresive care dorește să știrbească identitatea națională și că ei, martiri ai neamului, se vor lupa cu această hidră și multele ei capete și că vor reuși să așeze România pe un alt drum doar de ei văzut!

Domnilor, istoria se repetă! Nu putem să vorbim despre un ROEXIT! De o retragere a granițelor administrative (nu geografice) ale  Europei, dincolo de noi! Nu mai vrem să fim din nou în poziția șansei ratate! Pentru că atunci, inevitabil, ne întrebăm: Care va fi prețul? Cine îl va plăti?

Domnule deputat, cu nume de ordonanță cu număr cu ghinion, în discursul dumneavoastră ați rostit cuvântul „suveranitate” de trei ori și știți că suveranitatea nu se declamă, se exercită și poate fi exercitată și în interiorul Uniunii Europene, după regulile și principiile ei, și nu după unele inventate ad hoc potrivit unor nesăbuite nevoi!

Aveți grijă la istorie și la mijloacele ei punitive!

Altfel, vorba poetului:

„Opriți istoria cobor la prima

Cobor la stația Doamne-ferește!”

Banner